Primul studiu relevant despre BPOC din România

                             - peste jumãtate din populaţia de peste 40 de ani este la risc -

Numãrul real al persoanelor afectate de boli respiratorii cronice a fost aproximat pânã acum, deoarece nu a existat niciun studiu care sã cuprindã cifre reprezentative la nivel naţional. Pentru prima datã în România, prof dr Florin Mihãlţan prezintã, în cartea sa „Studiul de Prelevanţa BPOC în Romãnia”. România avea nevoie de o astfel de cercetare, cu atât mai mult cu cât se estimează că BPOC va deveni a treia cauză de deces la nivel global, până în anul 2020.

„Studiul constituie o premieră în ţara noastră, atât datorită acoperirii naţionale, cât şi a completării datelor culese pe bază de chestionar cu evaluarea spirometrică a subiecţilor” a subliniat D-na Dana Farcasanu-directorul executiv al Centrului pentru Politici si Servicii de Sãnãtate.

Acesta a fost realizat în perioada iulie-august 2011, pe 9.639 de persoane.

Cercetarea s-a făcut în 2 etape: prima a constat în aplicarea unui  instrument inspirat din chestionare utilizate în studii internaţionale similare, cum ar fi BOLD, PLATINO, ECRHS, instrument aplicat pe un eşantion populaţional reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia în vârstă de 18 ani şi peste, iar a 2-a etapă prin evaluarea spirometrică a subiecţilor.

Prezentul studiu constituie primul demers structurat la nivel national de evaluare a prevalenţei BPOC în România, care a utilizat şi spirometria. Populaţia ţintă a fost reprezentată de adulţii de peste 40 de ani.

Dintre aceştia, declarativ, 33% fumau, 30% prezentau dispnee de efort, 19% acuzau dispnee nocturnă, 18% aveau wheezing, 17% aveau tuse cu expectoraţie, minimum trei luni pe an, minimum 2 ani consecutiv, 15% acuzau sufocare, 10% făceau un tratament pentru probleme respiratorii şi 9% au declarat un diagnostic anterior de boli respiratorii. În total, 51% din populaţia de peste 40 de ani a fost identificată ca fiind la risc de BPOC.

Barbaţii, mai slabi în faţa bolii

23% din persoanele investigate cu spirometrie prezentau disfuncție ventilatorie obstructivă, prevalența fiind mult mai ridicată în rândul bărbaților și respectiv a persoanelor de 60 de ani și peste.

Prevalența fumatului în rândul celor testați spirometric a fost de 61%, semnificativ mai mare la bãrbați și semnificativ mai redusă la grupa de vârstă 60 de ani și peste.

Diagnosticul de BPOC a fost evidențiat la 16% din cazuri, cu o proporție semnificativ mai mare la bărbați (25%, față de 7% la femei) și respectiv la grupa de vârstă 60 de ani și peste (20%), fără diferențe pe medii de rezidență.

Pe grupe de vârstă și gen, prevalența BPOC a crescut semnificativ la vârsta de 60 de ani și peste la bărbați și a fost comparabilă la toate grupele de vârstă pentru femei. Analiza pe medii de rezidență și gen a relevat prevalențe comparabile pe medii la bărbați, dar o prevalență semnificativ mai scăzută la femeile din mediul rural, comparativ cu cele din urban, probabil indusă de prevalența mai redusă a fumatului la acest subgrup.

Chestionarul de screening şi spirometria, elemente-cheie pentru depistarea precoce a bolii

Rezultatele studiului sugerează că numai chestionarul de screening nu este suficient în identificarea de prezumţie a persoanelor cu BPOC şi că spirometria trebuie asociată, cel puţin uneori, examinărilor anuale de rutină a stării de sănătate în populaţia generală de peste 40 de ani.

Cu toate limitele sale, inerente unui demers de o asemenea amploare, studiul de faţă prezintă o fotografie de moment a situaţiei BPOC, inclusiv în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor de sănătate şi poate constitui un suport pentru deciziile privind viitoarele politici de sănătate în relaţie cu BPOC-ul, combaterea fumatului sau compensarea medicamentelor.

Realizarea spirometriilor a fost posibilă la nivel național datorită implicării unui număr mare de medici din toate județele țării: Alexandrescu Dana Sorina, Andreescu Florentina Iulia, Apetrei Simona, Bică Daniela, Bolgiu Dana Adela, Budărescu Maria Cristina, Calenic Marioara, Câmpean Ioan, Chirilă Ravara Cecilia, Culea Cosmina Ștefana, Ioan Sergiu Dănuț, Gușe Ana, Ispas Narcisa, Matei Dana Marinela, Micu Marioara, Monția Tatiana, Murvai Diana Mirela, Nedelcu Ramona, Pascal Diana Ionela, Popescu Maria, Scridon Maria, Vlad Elena, Vereș Liliana, Anbruș Manuela, Baltă Mădălina, Davidescu Lavinia, Dobrotă Liliana, Eparu Ion, Gavriluț Gabriel Ioan, Geamănu Anca Raluca, Halic Eugenia Claudia, Mărginean Corina, Ionică Maria Magdalena, Marmandiu Răzvan, Martiuș Mihaela Gloria, Popovici Gabriela, Puiu Ligia, Raduly Eniko, Sandru Emanuela, Serindac Casandra, Simon Marioara, Țopană Iuliana, Dumitrescu Spiridon, Rascu Agripina, Deaconu Gheorghe, Pall Eniko Vera, Doda Camelia, Rusu Cristina, Petrașcu Elena, Deaconu Gheorghe, Ghețu Silvia

Acest studiu a fost realizat de Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate (CPSS) cu sprijinul ştiinţific al Societăţii Române de Pneumologie (SRP) .

Realizarea acestui studiu a fost posibilă datorită fondurilor obţinute de Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate în cadrul proiectului „Implementarea strategiei PAL în România”, proiect finaţat de Fondul Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Tuberculoză şi Malarie, runda a 6-a prin Fundaţia  Romanian Angel Appeal, dar şi sprijinului acordat de firmele Astra Zeneca, GlaxoSmithkline si Nycomed. Multumiri si companiei Novartis Pharma Services, care a facut posibil evenimentul de lansare.

Sursa: DECI SE POATE