Depresia, una dintre cele mai frecvente cauze ce afectează starea de sănătate

La nivel global, depresia reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ce afectează starea de sănătate, cu impact asupra functionalității pacientului, scăderea productivității și a capacității de lucru, izolare și chiar pierderea dorinței de a trăi. În prezent, depresia majoră este a patra boală ca răspândire pe glob, reprezentând una dintre problemele grave de sănătate. Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, în anul 2020 depresia va fi a doua cauză de dizabilitate, imediat după afecțiunile cardiovasculare.

Pe 23 și 24 mai compania de comunicare medicală Houston NPA a organizat cel mai important simpozion medical interdisciplinar dedicat în exclusivitate depresiei - Conferința “Impactul sindromului depresiv asupra pacientului și asupra societății”. Manifestarea a reunit peste 330 participanți (medici, farmaciști, asistenți, psihologi), confirmând nevoia de informare a comunității medicale asupra subiectului care este unul extrem de complex. 

Pe agenda evenimentului s-au aflat teme de actualitate (psihoterapia ca formă de tratament în depresie, depresia în oncologie, depresia și medicina somatică, prevenția depresiei, depresia psihotică ante-natală, simptome psihice frecvent întalnite în cabinetul medicului de familie, interacțiuni ale medicamentelor antidepresive, stresul, tratarea insomniei, rolul medicului de familie în managementul depresiei, conceptul de Sănătate Mintală în România, depresia la pacientul vârstnic, aderența la tratament, reabilitarea psihosocială), acestea fiind susținute cu entuziasm de lectori de elită din mai multe specialități implicate în diagnosticarea, tratarea și monitorizarea pacienților cu depresie, care au făcut posibilă înalta ținută științifică și au asigurat originalitatea programului, atât de apreciat de cei care au luat parte la lucrări. Programul a fost creditat cu 12 puncte pentru medici și farmacisti, 9 pentru asistenți. 

Printre lectorii care au dat curs invitației de a susține prezentări în plen s-au aflat: Prof. Dr. Iuliana DOBRESCU, Prof. Dr. Mirela MANEA, Prof. Dr. Luiza SPIRU, Prof. Univ. Dr. Florin TUDOSE, Conf. Dr. Maria LADEA, Asist. Univ. Dr. Mircea LUPUŞORU, Dr. Farm. Robert ANCUCEANU, Dr. Cristina CHEOSEAUA, Dr. Irina-Ana DAN, Dr. Alexandru PAZIUC, Dr. Simona RADU-RĂUȚĂ, Dr. Vlad STROESCU, psiholog Bogdana BURSUC și psiholog Radu STOENESCU. 

Conferința s-a adresat medicilor din specialitățile medicină de familie și psihiatrie în principal, dar și medicilor din alte specialități, precum neurologie, boli metabolice, endocrinologie, geriatrie și gerontologie, cardiologie, medicină internă, oncologie, deoarece sindromul depresiv afectează foarte des pacientul și din punct de vedere somatic, fiind frecvent asociat bolilor cronice de tipul hepatitei, diabetului, afecțiunilor cardiovasculare sau celor neurologice etc, iar medicii specialiști care îi tratează pe acești pacienți trebuie să cunoască implicațiile și complicațiile în caz de depresie și să colaboreze cu medicul psihiatru. La eveniment au participat și psihologi, psihoterapeuți, farmaciști și asistenți.

Medicul de familie – rol cheie în depistarea precoce a depresiei

Cabinetele medicilor de familie sunt asaltate de pacienți cu acuze diverse care le creează de la stare de discomfort, până la incapacitate de muncă. Prof. dr. Mirela MANEA a atras atenția în prezentarea susținută vineri în cadrul conferinței “Impactul sindromului depresiv asupra pacientului și asupra societății” organizată de Houston asupra rolului cheie pe care îl au medicii de familie în depistarea precoce a depresiei. Printre simptomele care, dacă ar fi corelate, ar ridica suspiciunea medicului de familie de depresie, se numără: dispoziție depresivă, lipsa interesului și a plăcerii, insomnii, oboseală precoce, modificarea apetitului creșterea/scăderea poftei de mancare, cefalee, furnicături, senzație de sufocare și nod în gât, manifestări gastrointestinale. Conform Prof. Manea, depresia este în continuare subdiagnosticată în România, insomnia și oboseala frecventă fiind simptomele cel mai des întâlnite în cazul depresiilor. Când se prezintă la medicul de familie, pacienții prezintă acuzele pe care le consideră cele mai grave și au convingerea că sunt boli în sine, nu simptome ale unor tulburări de ordin psihic. Depistate la timp și corect, medicul de familie îi prezintă cu tact situația pacientului și îl îndruma către medicul psihiatru, scutind astfel timp și bani pentru alte investigații speciale pentru diverse boli. 

Corpul în depresie - o nouă perspectivă în medicina somatică

Modificarea accentuată a structurii demografice în primele decenii ale secolului XXI, precum şi apariţia unor uriaşe modificări în modul de viaţă contemporan, în principal legate de reţelele de comunicare şi utilizarea noilor tehnologii, au dus la o accelerată creştere a prevalenţei tulburărilor depresive. Lucrarea Prof. Dr. Florin TUDOSE în cadrul conferinței “Impactul sindromului depresiv asupra pacientului și asupra societății” a făcut referire la modificările pe care prezenţa depresiei le induce în patologia somatică şi consecinţele acestei schimbări, atât sub raportul diagnosticului propriu-zis cât şi tratamentului costurilor atitudinii medicale.

Prevalenţa tulburării afective la pacienţii cu afecţiuni medicale este de 2 ori mai mare decât în populaţia generală, prezența unei boli fiind un factor de risc în sine pentru depresie. Tipuri de medicaţie care pot provoca  depresie: analgezice, antihipertensive, antineoplastice, tuberculostatice, antibiotice, corticosteroizi, digitalice, sedative, interferon. Principalele afecţiuni medicale asociate cu depresia: cardiopatie ischemică, diabet zaharat, accident vascular cerebral, obezitate, cancer, HIV, durere cronică, demență, Parkinson, hepatită. 

Soluțiile prezentate de Prof. Dr. Florin TUDOSE în cadrul prezentării sale sunt: înţelegerea naturii depresiei şi cunoașterea factorilor de risc permit o limitare a impactului bolii, educarea populaţiei şi a medicului de medicină generală în scopul recunoaşterii şi diagnosticării timpurii a depresiei, utilizarea conjugată a psihoterapiei şi farmacoterapiei, continuarea tratamentului pentru o perioadă suficient de lungă şi în doze corespunzătoare pentru a preveni recăderile.

Până la 25% dintre reacţiile adverse la medicamente sunt cauzate de interacţiunile medicamentoase, de aceea cele cu relevanţă clinică trebuie cunoscute şi înţelese. De la antidepresivele vechi de peste o jumătate de secol, la clasele cele mai recent intrate în uz (altfel spus, de la prima la a treia generaţie), toate medicamentele antidepresive au potenţialul de a interacţiona cu alte medicamente, cu posibilitatea de a declanşa efecte adverse grave. Dr. Farm. Robert ANCUCEANU a trecut în revistă cele mai importante asemenea interacţiuni, discutând mecanismul, relevanţa clinică şi atitudinea terapeutică de adoptat faţă de acestea.  Cel mai important principiu care trebuie avut în vedere la o eventuală asociere între ele a antidepresivelor este evitarea asocierii a 2 antidepresive care influenţează sistemul serotoninergic din cauza riscului de sindrom serotoninergic. 

Sistemul de sănătate mintală în România

Confirm precizărilor aduse de Prof. Dr. Iuliana DOBRESCU, în 2013 România avea: 39 spitale de psihiatrie (acuți și cronici); 75 secții de psihiatrie în spitale generale; 20 centre de zi pentru adulți și 14 pentru copii; centre de sănătate mintală (42 pentru adulti, 29 pentru copii, 6 pentru adulti si copii); 4 spitale de psihiatrie de înaltă securitate; peste150 cabinete de psihiatrie. Pașii următori în strategia de sănătate mintală pentru români ar trebui să fie: intervenția multidisciplinară, dezinstitutionalizarea graduală a pacienților cronici și accentul pe activitatea de prevenție (screening, educație pentru sănătatea mintală).

Depresia la vârstnic

Conform Prof. Dr. Luiza SPIRU, depresia este cea mai frecventă problemă de sănătate mintală la vârstnic. Este asociată cu afecţiuni psihiatrice (demenţa) şi alte tipuri de polipatologie geriatrică, precum şi efecte ale medicaţiei prescrise, rata depresiei fiind deosebit de ridicată în spitale şi instituţii de îngrijire şi cazare. Manifestările clinice ale depresiei la vârstnic presupun dificultăţi de concentrare, dificultăţi în procesul decizional, scăderea motivaţiei, tulburări de memorie. 

La vârstnic, simptomele tipice de depresie pot fi mascate de cele ale altor boli, pot coexista alterări de functionalitate fizică, pot reprezenta efecte adverse ale unor medicații. Pacienții au o procupare excesivă pentru sănătate și acuză simptome fizice, anxietate, scăderea memoriei. Forma prevalentă de depresie la vârstnic este cea exogenă care răspunde greu la antidepresive, iar cea endogenă are mare incidență de suicid. Unele antidepresive au toxicitate crescută la vârstnic, tratamentul trebuie inițiat la doze scăzute și trebuie urmat cel puțin 6 luni. La acești pacienți este nevoie de consult psihiatric și geriatric pentru diagnosticul şi managementul cazului. 

Importanța comunității și a reabilității psihosociale a pacienților cu probleme de sănătate mintală

Potrivit Dr. Vlad STROESCU, în ultimul deceniu, conceptul care defineste soliditatea relației medic-pacient a virat treptat de la "complianță" la "aderență", cu sau fără voia și contribuția medicilor. Depresia, ca tulburare psihică și fenomen social și cultural extrem de important, are propriile ei provocări în ce priveste aderența. În timp ce factorii de risc sau de protecției ai aderenției la strategia terapeutică în depresie fac obiectul a numeroase studii de cercetare, adesea e uitata lecția data de științele socio-culturale. O contributie a antropologiei structurale a fost identificarea celui de-al treilea personaj din relația medic-pacient: comunitatea. În jurul acesteia se întâlnesc cele mai importante probleme actuale privind nu doar aderența, ci în general evoluția persoanelor care suferă de tulburări depresive.

Dr. Alexandru PAZIUC a scos în evidență faptul că depresia are cauze multiple: biologice, psihologice, sociale, iar tratamentul depresiei este complex, orientându-se atât către medicaţia antidepresivă, către psihoterapie, dar și către reabilitarea psiho-socială. Reabilitarea psiho-socială oferă persoanelor cu probleme de sănătate mintală șansa de a fi respectați, încurajați și ajutați în efortul lor de a avea o viață normală. Odată cu reconstrucţia sistemului de îngrijire în sănătatea mintală din România, necesitatea unor programe centrate pe reabilitarea psihosocială a persoanei cu probleme de sănătate mentală a devenit o cerinţă. 

Site eveniment: www.despre-depresie.ro