Nicolae Paulescu (1869-1931) este românul care a contribuit la salvarea a milioane de vieţi prin descoperirea insulinei, utilizată în tratarea diabetului.
Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice N. Paulescu aniversează 20 de ani de la înfiinţarea Secţiei de Nefrologie și Dializă, una dintre foarte puținele din Europa și chiar din lume care sunt specializate exclusiv pentru diagnosticul și tratamentul pacienților cu boală cronică de rinichi diabetică.
Fondarea Institutului Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, ca și a primei (și până astăzi singurei) secții de nefrologie și dializă din țară dedicate exclusiv pacienților cu diabet zaharat sunt legate de numele profesorului Iulian Mincu, care în acea perioadă a fost ministru al sănătății și a avut un rol decisiv în aceste două momente.
În anul 1994, la cinci ani după revoluție, pacienților cu boală renală diabetică din România li se refuza practic accesul la terapia prin hemodializă, iar dializa peritoneală nu era practicată în niciun centru din țara noastră. „ În această situație, noi medicii din Institutul Paulescu, care aveam ca și astăzi sute de pacienți cu boală renală diabetică în evidență și monitorizare, asistam neputincioși la decesul prematur al acestora prin evenimente cardiovasculare sau în uremie”, a declarat Conf. Dr. Cristian Serafinceanu, şeful Centrului de Hemodializă din cadrul Institutului Paulescu.
Astăzi sunt cinci medici primari care lucrează în acest departament, toți având dublă specializare de nefrologi și diabetologi și mai mult de 3.000 de pacienți cu diabet zaharat au fost inițiați pe dializă în centru.
În acest Centru a fost de asemenea aplicată pentru prima dată în România cea de –a doua metodă modernă de substituție renală - dializa peritoneală continuă ambulatorie.
În prezent, peste 800 de pacienți cu boală renală diabetică avansată sunt în evidență și monitorizare ambulatorie, iar în secția de nefrologie sunt internați lunar aproximativ 150 de pacienți.
„Considerăm că în situația pandemiei actuale de diabet zaharat tip 2, când după estimările Federației Internaționale de Diabet numărul pacienților se apropie în prezent de 400 de milioane pe plan mondial, cel puțin 50 de milioane de oameni prezintă în acest moment o complicație renală mai mult sau mai puțin severă. Având în vedere costurile materiale și umane foarte ridicate ale acestei afecțiuni, este evident că boala cronică de rinichi diabetică reprezintă deja o enormă problemă de sănătate publică și acest lucru este (sau va fi în curând) valabil și în România. Prin aplicarea pentru populația țării noatre a datelor și procentelor statistice cunoscute, estimăm că în cel mai optimist scenariu este vorba despre aproximativ 150.000 de pacienți români cu boală renală diabetică, dintre care mai puțin de 10% sunt în evidență și monitorizare nefrologică”, a adăugat Conf. Dr. Cristian Serafinceanu.
Principala dificultate legată de boala renală diabetică este caracterul ei complex multidisciplinar. Se poate afirma că riscul unui pacient cu boală renală diabetică și denutriție proteică de a avea un eveniment cardiovascular major (infarct miocardic, accident vascular cerebral sau moarte subită) în următorii cinci ani este de aproximativ 30 de ori mai mare comparativ cu o persoană de aceeași vârstă și sex dar clinic sănătoasă.
„În anul înfiinţării Secţiei, diabetul zaharat era între primele trei cauze de insuficiență renală în lume, iar astăzi este pe primul loc în acest sumbru clasament, fiind responsabil alături de hipertensiunea arterială de aproximativ 75% dintre aceste cazuri”, a încheiat Conf. Dr. Cristian Serafinceanu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu