Jocul de noroc patologic ( Gambling problem)

Emilia Tinţ 

medic primar psihiatru

       

Gambling-ul patologic este o problemă pe care mulţi nu o consideră boală pentru că nu are simptome fizice şi este negată sau ignorată.

       

Cei din jurul persoanei implicate în această problemă ( familia, prietenii, colegii de serviciu, etc), ştiu că această tulburare afectează sever, nu numai viaţa celui în cauză, dar şi a celor din jur.

      

Este o problemă ce interferează cu responsabilitatea şi capacitatea de muncă, cu relaţiile sociale şi până la urmă cu sănătatea psihică şi fizică a persoanei implicate.

      

 Jocul de noroc patologic se caracterizează prin incapacitatea persoanei de a rezista impulsului de a juca, în ciuda conştientizării efectelor negative ale acestui comportament, asupra sa şi a celor apropiaţi.

       

Jocul de noroc devine principala activitate, motivaţia supremă în viaţa pacientului, sensul vieţii lui, fiind practicat în orice condiţii sau motive- de fericire sau tristeţe, de depresie sau bună dispoziţie, de sărăcie sau bogăţie.

        

Frecvenţa acestei afecţiuni este de 2% din populaţie, cei mai afectaţi fiind bărbaţii însuraţi si cu copii, de vârste între 25-44 ani.

       

Ca şi gravitate, dependenţa se instalează însă mai rapid la femei şi bătrâni.

       

Există factori de risc pentru această dependenţă: antecedente familiale de joc patologic, dependenţe de alcool, substanţe (droguri), singurătatea, stresul, frica.

   

Când ştim că este o afecţiune jocul de noroc?

• Persoana afectată neagă existenţa unei probleme sau o minimalizează ca importanţă, până la nerecunoaşterea că practică jocul.
• Preocuparea exagerată pentru jocul de noroc respectiv.
• Tendinţa de a investi din ce în ce mai mult în jocuri de noroc, în speranţa unui câştig superior.
• Nevoia de a păstra secret acest viciu.
• Incercări şi eforturi repetate pentru a limita practica jocului de noroc, finalizate cu eşec.
• Irascibilitate, agitaţie, agresivitate, depresie, determinate de jocul de noroc.
• Nevoia de a scăpa prin jocul de noroc de o anumită stare (frică, depresie, neputinţă, culpabilitate, mustrări de conştiinţă,etc.).
• Urmări negative grave familiale (divorţ, faliment), sociale (izolare de prieteni, colegi, pierderea locului de muncă), profesionale (lipsa preocupării, pierderea examenelor, a promovărilor) şi afective (depresii recurente).

Ca şi evoluţie jocul patologic de noroc are trei etape:

• Faza de câştig –persoana afectată speră rezolvarea tuturor problemelor prin jocul de noroc.
• Faza de pierdere – se speră câştigarea banilor pierduţi in prima fază.
• Faza de disperare – în care pacientul apelează la orice metodă legală sau ilegală pentru a avea bani să poată continua să joace. Ca în orice dependenţă de substanţe, se sacrifică timpul vital, resursele existenţiale, afecţiunea familiei, toată preocuparea prezentului şi viitorului apropiat pentru practicarea jocului patologic de noroc.

    

În consecinţă complicatţiile acestei afecţiuni sunt grave, în domeniul tulburărilor de personalitate, de dispoziţie (boli afective), tentative de suicid, dependente mixte (alcool, droguri, tutun).

  

 Persoana afectată, ajutată de familie şi societate, trebuie să se adreseze medicului psihiatru pentru diagnostic corect şi tratament, care cuprinde un program complet (medicamentos, psihoterapeutic, de integrare socială şi ocupaţională).

           

Cea mai importantă măsură în cadrul tratamentului este susţinerea celor din jur, reintegrarea în familie, grup de prieteni şi urmărirea medicală periodică.