România are cei mai tineri bolnavi de BPOC din Europa

Pentru prima datã în România, specialiştii au evaluat tratamentul pacienţilor cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) în cadrul unui studiu complex ale cărui date au fost raportate la Auditul European realizat de Societatea Europeană Respiratorie şi de Forumul Societății Europene (FERS). În cadrul acestei cercetãri, BPOC Audit, s-a analizat calitatea îngrijirii pacienților cu BPOC în 16 țări (Austria, Belgia, Croaţia, Grecia, Malta, Polonia, Irlanda, România, Slovacia, Spania, Elveţia, Turcia, Anglia, Irlanda de Nord, Scoţia, Ţara Galilor),  respectiv 422 de centre, incluzând 19.000 de cazuri.

„Este cea mai mare bază de exacerbări multinațională. Recomandarea inițiatorilor acestui audit este ca fiecare țară să facă o evaluare a rezultatelor și să identifice problemele pentru a le discuta la nivel internațional. Prima constatare, la nivel global, o constituie procentul mare de reinternări ale acestor exacerbări, de 35%, fapt care demonstrează dificultăți majore de management al bolii. La aceasta se adaugă un alt element îngrijorător: 40% din exacerbări sunt fără explorare funcțională și sunt judecate și tratate doar pe criterii clinice de către un medic senior cu experiență. Exacerbarea este definită ca o agravare a bolii de fond, caracterizată prin accentuarea simptomatologiei zilnice și este evenimentul care degradează marcat starea pacientului, având și prognosticul cel mai prost.” declară prof. dr. Florin Mihălţan.

În România, au fost implicate în proiect 10 spitale din centre universitare (7 dintre ele au servicii de terapie intensivă şi doar 5 au posibilități de asistare şi internare de exacerbări de BPOC; toate au servicii ambulatorii). 

BPOC Audit arată că suntem descoperiți la asistența în serviciile de terapie intensivă specializată (prin numărul mic de paturi existente) şi la personalul specializat (fizioterapeut, specialist în asistența la domiciliu). De asemenea, nu avem programe de asistare a pacientului externat. Pacienții noştri cu BPOC sunt mai tineri - în medie, 63 de ani față de 72 – media europeană.

Studiul mai aratã cã în ţara noastrã, în secţiile de pneumologie, aproape 90% din pacienţi sunt internaţi (565 persoane din 629). În ceea ce priveşte tratamentele pe perioada spitalizãrii cu bronhodilatatoare cu duratã scurtã de acţiune, 63% din români primesc tratament pentru exacerbare. Aproape jumãtate dintre pacienţii internaţi au fost trataţi prin oxigenoterapie şi doar 14% au mai putut beneficia de acest tratament dupã externare. 

„Externarea pacientului cu BPOC este haotică în România„ 

Prima parte a auditului a cuprins o serie de întrebări legate de echipele de tratament, modalitățile de asistență şi echipamentele tehnice disponibile. România se poziţioneazã pe locuri codaşe. 2 din 10 spitale nu pot sã trateze toate cazurile care au nevoie de ventilaţie non-invazivã. Faptul că Romania ocupã penultima poziție din punct de vedere al ventilației mecanice invazive, ne dovedește că nici acoperirea în terapiile intensive de specialitate nu sunt la nivelul dorit și cerut de standardele europene. La asistența la domiciliu a pacientilor cu traheostomii ne situăm pe ultimul loc: 2 unități din 10 pot susține la domiciliu această categorie de pacienți. Şi la capitolul programe de reabilitare, stăm extrem de prost. Posibilități de asistare în acest domeniu existã doar în 2 spitale (penultimul loc din coada clasamentului). 

La întrebarea dacă au un program alcătuit dintr-o echipă multidisciplinară, care să pregătească pacientul pentru o externare precoce, doar 1 spital din 10 a afirmat că face acest lucru. „Este o realitate că externarea pacientului cu BPOC se face haotic; medicul, rezidentul fiind cei responsabili de externare şi neexistând, la noi, asistente care să fie pregătite în domeniu pentru a prelucra pacientul la momentul deciziei externării, dar şi pe parcursul ei”, mai spune prof. dr. Florin Mihălţan.

Bărbaţii români, campioni la boală

Pacienții români au reprezentat 3,98% din totalitatea celor monitorizați (în valoare absolută, 629). Dintre aceştia, proporția de bolnavi de sex masculin a fost printre cele mai mari din țările participante (81,2%), a doua ca frecvență, după Spania. În condițiile în care media de vârstă la nivel european a fost de 72 de ani, pacienții noştri, cu o medie de 63 de ani, erau cei mai tineri din țările participante. Acest lucru este reconfirmat de faptul că pacienții sub 65 de ani reprezentau 57% din lotul de bolnavi români cu BPOC. 

Românii fumează 35 pachete/an, faţă de media europeană de 50 pachete/an. 

La analiza comorbidităților am remarcat: un număr mic de infarcte miocardice în antecedente (5,2% versus media europeană de 13,2%), o medie de 29,4% de insuficiențe cardiace congestive (peste media europeană de 20,1%), un număr de afecțiuni periferice vasculare peste media europeană (13% versus 10,5%), de boli cerebrovasculare sub media europeană (4,5% versus 8,9%), de demențe sub media europeană (6% versus 33,3%). Suntem în pluton la mijloc, din punctul de vedere al afecțiunilor tisulare conjunctive (1,6% ), al altor tumori (6%), leucemiilor (0,2%), metastaze solide maligne (0,2%).

Surprinzătoare rămân la capitolul comorbidități două locuri fruntașe pe care le ocupăm. Primul loc, cu 37% - alte afecțiuni respiratorii cronice, cifră care este, de departe, deasupra mediei europeane de 20,8%. Al doilea loc  - la capitolul ulcer gastroduodenal (12,4% versus 6,3% media europeană) şi boli hepatice uşoare (11% versus 2,7%) sau moderate şi severe (3,7% versus 1,3%).

„Sistemul sanitar românesc şi Casa de Asigurări aveau nevoie de acest semnal de alarmă pentru a putea aduce corecții de strategie. Acest lucru va fi posibil dacă va fi demarată şi faza a doua a proiectului – care ne poate furniza detalii suplimentare despre evoluția exacerbărilor, în mai multe spitale, cu o mai mare uniformitate în selecția acestor centre (au existat mari diferente între specialitățile existente în centrele incluse în acest prim studiu)” adăugă prof. dr. Florin Mihălţan.

Sursa: DECI SE POATE

„Tu ştii câti ani au plămânii tăi?”

Fă-ţi o spirometrie gratuită ca să afli

Aproximativ un milion de români suferă de BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică), o boală a plămânilor despre care se estimează că va deveni a treia cauză de deces la nivel mondial, depăşind în următorii ani diabetul zaharat.

Doar o mică parte dintre românii bolnavi ştiu că au BPOC, ajung la medic, fac analize şi primesc tratamentul adecvat. Pentru toţi cei interesaţi să îşi testeze sănătatea plămânilor în luna noiembrie, cu ocazia Zilei Mondiale a BPOC, nu mai puţin de 80 de medici, din 34 de oraşe, oferă spirometrii gratuite. Această analiză reprezintă investigaţia cea mai potrivită pentru a identifica BPOC, se face simplu şi rapid (seamănă cu testarea pentru determinarea nivelului de alcool în aerul expirat, pe care poliţiştii o fac şoferilor), iar rezultatele se dau pe loc. Campania pentru depistarea BPOC se va desfăşura între 4 şi 30 noiembrie 2013, în numeroase clinici şi spitale de stat.

Poluarea din propria curte, cauză posibilă a bolii.

Nu doar fumătorii trebuie să fie îngrijoraţi că ar putea avea această boală de plămâni. În mod surprinzător, poluarea din propria gospodărie poate fi o cauză a periculoasei boli de plămâni. „La nivel mondial, cel mai des întâlnit factor de risc pentru BPOC este fumatul. Însă spirometria nu este recomandată doar fumătorilor, 46% din cei diagnosticaţi cu BPOC fiind nefumători. Alţi factori de risc sunt pulberile industriale, noxele chimice, fumul produs prin arderea combustibililor biologici (cărbune, lemn, gunoi de grajd)”, detaliază Prof. Dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie. 

Inclusiv peleţii din bălegar, folosiţi în multe zone pentru încălzirea locuinţelor, pot creşte riscul de BPOC.

Judeţele unde medicii vin în ajutor.

Testările organizate cu ocazia Zilei Mondiale a BPOC, vor avea loc în 34 de oraşe din 27 de judeţe, printre care Alba, Arad, Argeş,  Bacău, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Galaţi, Iaşi, Maramureş, Mureş, Neamţ, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiş, Vâlcea, Vrancea. 

Lista completă a medicilor şi clinicilor unde se pot face investigaţiile gratuite poate fi găsită www.desprebpoc.ro.

Despre BPOC 

• BPOC afectează grav persoane cu vârste între 40 si 65 de ani, când productivitatea lor ar trebui să atingă potenţialul maxim. 
• Un studiu reprezentantiv pentru România, făcut în 2012, de TOTEM pentru Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate pe aproape 10.000 de români, arată că mulţi dintre bolnavi nu îşi dau seama de severitatea bolii lor, accesul la specialişti şi analize gen spirometrie fiind extrem de redus. Acelaşi studiu arată că bărbaţii sunt mult mai afectaţi de BPOC decât femeile, boala lovind în aceeaşi măsură bogaţii şi săracii. 
• Semnele care ar trebui să îngrijoreze sunt tusea cronică, producţia cronică de spută (flegmă sau spută mucoasă) în majoritatea zilelor şi dispnee (senzaţia de lipsă bruscă de aer).

Parteneri media: Evenimentul zilei, Taifasuri, www.sfatulmedicului.ro, www.doctorulzilei.ro, Radio România Cluj, Radio România Constanţa, Radio România Timişoara, Radio România Tg. Mureş.

Sursa: Deci se poate 

Primul studiu relevant despre BPOC din România

                             - peste jumãtate din populaţia de peste 40 de ani este la risc -

Numãrul real al persoanelor afectate de boli respiratorii cronice a fost aproximat pânã acum, deoarece nu a existat niciun studiu care sã cuprindã cifre reprezentative la nivel naţional. Pentru prima datã în România, prof dr Florin Mihãlţan prezintã, în cartea sa „Studiul de Prelevanţa BPOC în Romãnia”. România avea nevoie de o astfel de cercetare, cu atât mai mult cu cât se estimează că BPOC va deveni a treia cauză de deces la nivel global, până în anul 2020.

„Studiul constituie o premieră în ţara noastră, atât datorită acoperirii naţionale, cât şi a completării datelor culese pe bază de chestionar cu evaluarea spirometrică a subiecţilor” a subliniat D-na Dana Farcasanu-directorul executiv al Centrului pentru Politici si Servicii de Sãnãtate.

Acesta a fost realizat în perioada iulie-august 2011, pe 9.639 de persoane.

Cercetarea s-a făcut în 2 etape: prima a constat în aplicarea unui  instrument inspirat din chestionare utilizate în studii internaţionale similare, cum ar fi BOLD, PLATINO, ECRHS, instrument aplicat pe un eşantion populaţional reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia în vârstă de 18 ani şi peste, iar a 2-a etapă prin evaluarea spirometrică a subiecţilor.

Prezentul studiu constituie primul demers structurat la nivel national de evaluare a prevalenţei BPOC în România, care a utilizat şi spirometria. Populaţia ţintă a fost reprezentată de adulţii de peste 40 de ani.

Dintre aceştia, declarativ, 33% fumau, 30% prezentau dispnee de efort, 19% acuzau dispnee nocturnă, 18% aveau wheezing, 17% aveau tuse cu expectoraţie, minimum trei luni pe an, minimum 2 ani consecutiv, 15% acuzau sufocare, 10% făceau un tratament pentru probleme respiratorii şi 9% au declarat un diagnostic anterior de boli respiratorii. În total, 51% din populaţia de peste 40 de ani a fost identificată ca fiind la risc de BPOC.

Barbaţii, mai slabi în faţa bolii

23% din persoanele investigate cu spirometrie prezentau disfuncție ventilatorie obstructivă, prevalența fiind mult mai ridicată în rândul bărbaților și respectiv a persoanelor de 60 de ani și peste.

Prevalența fumatului în rândul celor testați spirometric a fost de 61%, semnificativ mai mare la bãrbați și semnificativ mai redusă la grupa de vârstă 60 de ani și peste.

Diagnosticul de BPOC a fost evidențiat la 16% din cazuri, cu o proporție semnificativ mai mare la bărbați (25%, față de 7% la femei) și respectiv la grupa de vârstă 60 de ani și peste (20%), fără diferențe pe medii de rezidență.

Pe grupe de vârstă și gen, prevalența BPOC a crescut semnificativ la vârsta de 60 de ani și peste la bărbați și a fost comparabilă la toate grupele de vârstă pentru femei. Analiza pe medii de rezidență și gen a relevat prevalențe comparabile pe medii la bărbați, dar o prevalență semnificativ mai scăzută la femeile din mediul rural, comparativ cu cele din urban, probabil indusă de prevalența mai redusă a fumatului la acest subgrup.

Chestionarul de screening şi spirometria, elemente-cheie pentru depistarea precoce a bolii

Rezultatele studiului sugerează că numai chestionarul de screening nu este suficient în identificarea de prezumţie a persoanelor cu BPOC şi că spirometria trebuie asociată, cel puţin uneori, examinărilor anuale de rutină a stării de sănătate în populaţia generală de peste 40 de ani.

Cu toate limitele sale, inerente unui demers de o asemenea amploare, studiul de faţă prezintă o fotografie de moment a situaţiei BPOC, inclusiv în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor de sănătate şi poate constitui un suport pentru deciziile privind viitoarele politici de sănătate în relaţie cu BPOC-ul, combaterea fumatului sau compensarea medicamentelor.

Realizarea spirometriilor a fost posibilă la nivel național datorită implicării unui număr mare de medici din toate județele țării: Alexandrescu Dana Sorina, Andreescu Florentina Iulia, Apetrei Simona, Bică Daniela, Bolgiu Dana Adela, Budărescu Maria Cristina, Calenic Marioara, Câmpean Ioan, Chirilă Ravara Cecilia, Culea Cosmina Ștefana, Ioan Sergiu Dănuț, Gușe Ana, Ispas Narcisa, Matei Dana Marinela, Micu Marioara, Monția Tatiana, Murvai Diana Mirela, Nedelcu Ramona, Pascal Diana Ionela, Popescu Maria, Scridon Maria, Vlad Elena, Vereș Liliana, Anbruș Manuela, Baltă Mădălina, Davidescu Lavinia, Dobrotă Liliana, Eparu Ion, Gavriluț Gabriel Ioan, Geamănu Anca Raluca, Halic Eugenia Claudia, Mărginean Corina, Ionică Maria Magdalena, Marmandiu Răzvan, Martiuș Mihaela Gloria, Popovici Gabriela, Puiu Ligia, Raduly Eniko, Sandru Emanuela, Serindac Casandra, Simon Marioara, Țopană Iuliana, Dumitrescu Spiridon, Rascu Agripina, Deaconu Gheorghe, Pall Eniko Vera, Doda Camelia, Rusu Cristina, Petrașcu Elena, Deaconu Gheorghe, Ghețu Silvia

Acest studiu a fost realizat de Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate (CPSS) cu sprijinul ştiinţific al Societăţii Române de Pneumologie (SRP) .

Realizarea acestui studiu a fost posibilă datorită fondurilor obţinute de Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate în cadrul proiectului „Implementarea strategiei PAL în România”, proiect finaţat de Fondul Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Tuberculoză şi Malarie, runda a 6-a prin Fundaţia  Romanian Angel Appeal, dar şi sprijinului acordat de firmele Astra Zeneca, GlaxoSmithkline si Nycomed. Multumiri si companiei Novartis Pharma Services, care a facut posibil evenimentul de lansare.

Sursa: DECI SE POATE

Tu stii cati ani au plamanii tai?

     Românii își pot verifica gratuit starea de sănătate a plămânilor cu ocazia Zilei Mondiale a BPOC (bronhopenumopatie obstructivă cronică), aniversată la nivel mondial pe 14 noiembrie. Pe 17 și 18 noiembrie, medici pneumologi vor realiza spirometrii gratuite în 10 locații din Galeriile Real din toată țara: București Est, Constanța 2, Pitești, Suceava, Arad, Baia Mare, Galați, Cluj, Timișoara 1 și Oradea 1. Lista completă a locațiilor poate fi găsită www.desprebpoc.ro și pe www.galeriareal.ro .

     Cei care vor fi depistați cu probleme respiratorii vor primi un cupon, cu care se pot prezenta ulterior la medicul specialist, pentru mai multe investigații. Cuponul este valabil până la sfârșitul lunii noiembrie, iar lista medicilor specialiști care sunt implicați în această campanie și care vor consulta pacienții în baza cuponului primit cu ocazia testării gratuite din Galeriile Real, este dipsonibilă pe www.desprebpoc.ro .

"Le recomand tuturor românilor, în special celor care fumează și care își încep ziua cu așa-zisa tuse a fumătorului, să își facă o spirometrie gratuită în aceste zile, pentru a putea acționa din timp, în cazul în care se depistează vreo problemă. Testul durează doar câteva minute, nu doare și nu necesită efort, iar rezultatul se dă pe loc." spune Prof. Dr. Florin Mihălțan, Președintele Societății Române de Pneumologie.

BPOC va fi a treia cauză de deces din lume

     BPOC este o afecțiune cronică pulmonară cu prevalență în continuă creștere, care se manifestă prin dispnee (senzația de sufocare), tuse cronică și alte probleme respiratorii.

     Această boală afectează 210 milioane de oameni în întreaga lume și ucide până la trei milioane de oameni pe an. BPOC este o boală care a fost neglijată multă vreme, dar care, în următorii zece ani, va deveni a treia cauză de deces în lume, depășind alte afecțiuni mai cunoscute publicului larg, precum diabetul zaharat.

     În România, conform unui studiu realizat în 2008 de Societatea Română de Pneumologie și CPSS, există cel putin un milion de cazuri de BPOC, iar accesul la serviciile medicale existente este în continuare redus (mai puțin de 50% din pacienți beneficiaseră de o spirometrie în ultimul an).

     La nivel mondial, cel mai des întâlnit factor de risc pentru BPOC este fumatul. Alți factori de risc sunt: pulberile industriale, noxele chimice existente, fumul produs prin arderea combustibililor biologici (cărbune, lemn, gunoi de grajd).

Despre spirometrie

     Spirometria este nedureroasă și seamană cu testarea pentru determinarea nivelului de alcool în aerul expirat, pe care poliţiştii o fac şoferilor.

     Pacientul trebuie să:
•    Stea aşezat pe scaun.
•    Respire adânc.
•    Îşi plaseze buzele etanş pe piesa bucală a spirometrului.
•    Scoată aerul din plămâni (să expire) cât de tare şi de repede poate, până îşi goleşte plămânii de aer.
•    Respire apoi normal şi să se relaxeze.

      Ghidul European GOLD şi ghidul național GLOBO recomandă spirometria tuturor persoanelor care sunt expuse riscului de a face BPOC.  Adică tuturor persoanelor care:
•    Au peste 40 ani,
•    Fumează sau au fost expuşi la fumul de ţigară precum şi la alte tipuri de fum, au fost expuşi pulberilor sau altor noxe la locul de muncă ȘI
•    Prezintă simptome specifice BPOC, cum ar fi tusea cronică, producţia cronică de spută (flegmă sau spută mucoasă) în majoritatea zilelor (tusea matinală a “fumătorului”) şi dispnee (senzaţia de lipsă bruscă de aer).

Mai multe detalii privind campania de testare gratuită a plămânilor puteți afla pe www.desprebpoc.ro .