Pentru prima datã în România, specialiştii au evaluat tratamentul pacienţilor cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) în cadrul unui studiu complex ale cărui date au fost raportate la Auditul European realizat de Societatea Europeană Respiratorie şi de Forumul Societății Europene (FERS). În cadrul acestei cercetãri, BPOC Audit, s-a analizat calitatea îngrijirii pacienților cu BPOC în 16 țări (Austria, Belgia, Croaţia, Grecia, Malta, Polonia, Irlanda, România, Slovacia, Spania, Elveţia, Turcia, Anglia, Irlanda de Nord, Scoţia, Ţara Galilor), respectiv 422 de centre, incluzând 19.000 de cazuri.
„Este cea mai mare bază de exacerbări multinațională. Recomandarea inițiatorilor acestui audit este ca fiecare țară să facă o evaluare a rezultatelor și să identifice problemele pentru a le discuta la nivel internațional. Prima constatare, la nivel global, o constituie procentul mare de reinternări ale acestor exacerbări, de 35%, fapt care demonstrează dificultăți majore de management al bolii. La aceasta se adaugă un alt element îngrijorător: 40% din exacerbări sunt fără explorare funcțională și sunt judecate și tratate doar pe criterii clinice de către un medic senior cu experiență. Exacerbarea este definită ca o agravare a bolii de fond, caracterizată prin accentuarea simptomatologiei zilnice și este evenimentul care degradează marcat starea pacientului, având și prognosticul cel mai prost.” declară prof. dr. Florin Mihălţan.
În România, au fost implicate în proiect 10 spitale din centre universitare (7 dintre ele au servicii de terapie intensivă şi doar 5 au posibilități de asistare şi internare de exacerbări de BPOC; toate au servicii ambulatorii).
BPOC Audit arată că suntem descoperiți la asistența în serviciile de terapie intensivă specializată (prin numărul mic de paturi existente) şi la personalul specializat (fizioterapeut, specialist în asistența la domiciliu). De asemenea, nu avem programe de asistare a pacientului externat. Pacienții noştri cu BPOC sunt mai tineri - în medie, 63 de ani față de 72 – media europeană.
Studiul mai aratã cã în ţara noastrã, în secţiile de pneumologie, aproape 90% din pacienţi sunt internaţi (565 persoane din 629). În ceea ce priveşte tratamentele pe perioada spitalizãrii cu bronhodilatatoare cu duratã scurtã de acţiune, 63% din români primesc tratament pentru exacerbare. Aproape jumãtate dintre pacienţii internaţi au fost trataţi prin oxigenoterapie şi doar 14% au mai putut beneficia de acest tratament dupã externare.
„Externarea pacientului cu BPOC este haotică în România„
Prima parte a auditului a cuprins o serie de întrebări legate de echipele de tratament, modalitățile de asistență şi echipamentele tehnice disponibile. România se poziţioneazã pe locuri codaşe. 2 din 10 spitale nu pot sã trateze toate cazurile care au nevoie de ventilaţie non-invazivã. Faptul că Romania ocupã penultima poziție din punct de vedere al ventilației mecanice invazive, ne dovedește că nici acoperirea în terapiile intensive de specialitate nu sunt la nivelul dorit și cerut de standardele europene. La asistența la domiciliu a pacientilor cu traheostomii ne situăm pe ultimul loc: 2 unități din 10 pot susține la domiciliu această categorie de pacienți. Şi la capitolul programe de reabilitare, stăm extrem de prost. Posibilități de asistare în acest domeniu existã doar în 2 spitale (penultimul loc din coada clasamentului).
La întrebarea dacă au un program alcătuit dintr-o echipă multidisciplinară, care să pregătească pacientul pentru o externare precoce, doar 1 spital din 10 a afirmat că face acest lucru. „Este o realitate că externarea pacientului cu BPOC se face haotic; medicul, rezidentul fiind cei responsabili de externare şi neexistând, la noi, asistente care să fie pregătite în domeniu pentru a prelucra pacientul la momentul deciziei externării, dar şi pe parcursul ei”, mai spune prof. dr. Florin Mihălţan.
Bărbaţii români, campioni la boală
Pacienții români au reprezentat 3,98% din totalitatea celor monitorizați (în valoare absolută, 629). Dintre aceştia, proporția de bolnavi de sex masculin a fost printre cele mai mari din țările participante (81,2%), a doua ca frecvență, după Spania. În condițiile în care media de vârstă la nivel european a fost de 72 de ani, pacienții noştri, cu o medie de 63 de ani, erau cei mai tineri din țările participante. Acest lucru este reconfirmat de faptul că pacienții sub 65 de ani reprezentau 57% din lotul de bolnavi români cu BPOC.
Românii fumează 35 pachete/an, faţă de media europeană de 50 pachete/an.
La analiza comorbidităților am remarcat: un număr mic de infarcte miocardice în antecedente (5,2% versus media europeană de 13,2%), o medie de 29,4% de insuficiențe cardiace congestive (peste media europeană de 20,1%), un număr de afecțiuni periferice vasculare peste media europeană (13% versus 10,5%), de boli cerebrovasculare sub media europeană (4,5% versus 8,9%), de demențe sub media europeană (6% versus 33,3%). Suntem în pluton la mijloc, din punctul de vedere al afecțiunilor tisulare conjunctive (1,6% ), al altor tumori (6%), leucemiilor (0,2%), metastaze solide maligne (0,2%).
Surprinzătoare rămân la capitolul comorbidități două locuri fruntașe pe care le ocupăm. Primul loc, cu 37% - alte afecțiuni respiratorii cronice, cifră care este, de departe, deasupra mediei europeane de 20,8%. Al doilea loc - la capitolul ulcer gastroduodenal (12,4% versus 6,3% media europeană) şi boli hepatice uşoare (11% versus 2,7%) sau moderate şi severe (3,7% versus 1,3%).
„Sistemul sanitar românesc şi Casa de Asigurări aveau nevoie de acest semnal de alarmă pentru a putea aduce corecții de strategie. Acest lucru va fi posibil dacă va fi demarată şi faza a doua a proiectului – care ne poate furniza detalii suplimentare despre evoluția exacerbărilor, în mai multe spitale, cu o mai mare uniformitate în selecția acestor centre (au existat mari diferente între specialitățile existente în centrele incluse în acest prim studiu)” adăugă prof. dr. Florin Mihălţan.
Sursa: DECI SE
POATE
