Primul studiu relevant despre BPOC din România

                             - peste jumãtate din populaţia de peste 40 de ani este la risc -

Numãrul real al persoanelor afectate de boli respiratorii cronice a fost aproximat pânã acum, deoarece nu a existat niciun studiu care sã cuprindã cifre reprezentative la nivel naţional. Pentru prima datã în România, prof dr Florin Mihãlţan prezintã, în cartea sa „Studiul de Prelevanţa BPOC în Romãnia”. România avea nevoie de o astfel de cercetare, cu atât mai mult cu cât se estimează că BPOC va deveni a treia cauză de deces la nivel global, până în anul 2020.

„Studiul constituie o premieră în ţara noastră, atât datorită acoperirii naţionale, cât şi a completării datelor culese pe bază de chestionar cu evaluarea spirometrică a subiecţilor” a subliniat D-na Dana Farcasanu-directorul executiv al Centrului pentru Politici si Servicii de Sãnãtate.

Acesta a fost realizat în perioada iulie-august 2011, pe 9.639 de persoane.

Cercetarea s-a făcut în 2 etape: prima a constat în aplicarea unui  instrument inspirat din chestionare utilizate în studii internaţionale similare, cum ar fi BOLD, PLATINO, ECRHS, instrument aplicat pe un eşantion populaţional reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia în vârstă de 18 ani şi peste, iar a 2-a etapă prin evaluarea spirometrică a subiecţilor.

Prezentul studiu constituie primul demers structurat la nivel national de evaluare a prevalenţei BPOC în România, care a utilizat şi spirometria. Populaţia ţintă a fost reprezentată de adulţii de peste 40 de ani.

Dintre aceştia, declarativ, 33% fumau, 30% prezentau dispnee de efort, 19% acuzau dispnee nocturnă, 18% aveau wheezing, 17% aveau tuse cu expectoraţie, minimum trei luni pe an, minimum 2 ani consecutiv, 15% acuzau sufocare, 10% făceau un tratament pentru probleme respiratorii şi 9% au declarat un diagnostic anterior de boli respiratorii. În total, 51% din populaţia de peste 40 de ani a fost identificată ca fiind la risc de BPOC.

Barbaţii, mai slabi în faţa bolii

23% din persoanele investigate cu spirometrie prezentau disfuncție ventilatorie obstructivă, prevalența fiind mult mai ridicată în rândul bărbaților și respectiv a persoanelor de 60 de ani și peste.

Prevalența fumatului în rândul celor testați spirometric a fost de 61%, semnificativ mai mare la bãrbați și semnificativ mai redusă la grupa de vârstă 60 de ani și peste.

Diagnosticul de BPOC a fost evidențiat la 16% din cazuri, cu o proporție semnificativ mai mare la bărbați (25%, față de 7% la femei) și respectiv la grupa de vârstă 60 de ani și peste (20%), fără diferențe pe medii de rezidență.

Pe grupe de vârstă și gen, prevalența BPOC a crescut semnificativ la vârsta de 60 de ani și peste la bărbați și a fost comparabilă la toate grupele de vârstă pentru femei. Analiza pe medii de rezidență și gen a relevat prevalențe comparabile pe medii la bărbați, dar o prevalență semnificativ mai scăzută la femeile din mediul rural, comparativ cu cele din urban, probabil indusă de prevalența mai redusă a fumatului la acest subgrup.

Chestionarul de screening şi spirometria, elemente-cheie pentru depistarea precoce a bolii

Rezultatele studiului sugerează că numai chestionarul de screening nu este suficient în identificarea de prezumţie a persoanelor cu BPOC şi că spirometria trebuie asociată, cel puţin uneori, examinărilor anuale de rutină a stării de sănătate în populaţia generală de peste 40 de ani.

Cu toate limitele sale, inerente unui demers de o asemenea amploare, studiul de faţă prezintă o fotografie de moment a situaţiei BPOC, inclusiv în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor de sănătate şi poate constitui un suport pentru deciziile privind viitoarele politici de sănătate în relaţie cu BPOC-ul, combaterea fumatului sau compensarea medicamentelor.

Realizarea spirometriilor a fost posibilă la nivel național datorită implicării unui număr mare de medici din toate județele țării: Alexandrescu Dana Sorina, Andreescu Florentina Iulia, Apetrei Simona, Bică Daniela, Bolgiu Dana Adela, Budărescu Maria Cristina, Calenic Marioara, Câmpean Ioan, Chirilă Ravara Cecilia, Culea Cosmina Ștefana, Ioan Sergiu Dănuț, Gușe Ana, Ispas Narcisa, Matei Dana Marinela, Micu Marioara, Monția Tatiana, Murvai Diana Mirela, Nedelcu Ramona, Pascal Diana Ionela, Popescu Maria, Scridon Maria, Vlad Elena, Vereș Liliana, Anbruș Manuela, Baltă Mădălina, Davidescu Lavinia, Dobrotă Liliana, Eparu Ion, Gavriluț Gabriel Ioan, Geamănu Anca Raluca, Halic Eugenia Claudia, Mărginean Corina, Ionică Maria Magdalena, Marmandiu Răzvan, Martiuș Mihaela Gloria, Popovici Gabriela, Puiu Ligia, Raduly Eniko, Sandru Emanuela, Serindac Casandra, Simon Marioara, Țopană Iuliana, Dumitrescu Spiridon, Rascu Agripina, Deaconu Gheorghe, Pall Eniko Vera, Doda Camelia, Rusu Cristina, Petrașcu Elena, Deaconu Gheorghe, Ghețu Silvia

Acest studiu a fost realizat de Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate (CPSS) cu sprijinul ştiinţific al Societăţii Române de Pneumologie (SRP) .

Realizarea acestui studiu a fost posibilă datorită fondurilor obţinute de Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate în cadrul proiectului „Implementarea strategiei PAL în România”, proiect finaţat de Fondul Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Tuberculoză şi Malarie, runda a 6-a prin Fundaţia  Romanian Angel Appeal, dar şi sprijinului acordat de firmele Astra Zeneca, GlaxoSmithkline si Nycomed. Multumiri si companiei Novartis Pharma Services, care a facut posibil evenimentul de lansare.

Sursa: DECI SE POATE

Testări naționale gratuite pentru depistarea astmului din 7 mai şi până la sfârşitul anului

Astmul este una dintre cele mai frecvente afecţiuni cronice din lume, dar poate fi controlat. Ziua Mondială a Astmului, marcată anul acesta pe 7 mai,  se organizează anual în întreaga lume, în scopul creşterii nivelului de control asupra astmului.
 

Societatea Română de Pneumologie, cu sprijinul companiilor farmaceutice AstraZeneca si Novartis, organizează după data de 12 mai şi până la sfârşitul anului, în 150 de spitale şi policlinici de specialitate, din 40 de judeţe ale ţării, testări gratuite pentru depistarea astmului, în cadrul campaniei „Astmul poate fi controlat!”. Lista completa a unităţilor participante şi a datelor de contact este disponibilă pe www.invingeastmul.ro. Testările se fac pe baza unei programări telefonice prealabile.
 

De asemenea, bucureştenii se pot testa şi în Parcul Tineretului, intrarea dinspre Palatul Copiilor, între 11 şi 12 mai.
 

„Testul se numeste spirometrie, nu doare şi nu necesită efort. Durează 5 minute, iar rezultatul se dă pe loc.” spune Prof. Dr. Florin Mihălţan, Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
 

Ȋn 2012, Societatea Română de Pneumologie, a desfăşurat în 80 de centre „Programul Național de Educație și Evaluare în Astm Bronșic și Bronhopneumopatie Obstructivă Cronică“, timp de 4 luni.  Au fost testaţi 37.036 pacienți, dintre care 55% deja diagnosticaţi cu o boală pulmonară sau cu risc crescut de dezvoltare a unei boli pulmonare .  Dintre aceşti pacienţi cu probleme şi risc crescut de boli pulmonare, 46% au fost diagnosticaţi cu astm bronşic si 54% cu BPOC.

Ce este astmul?
 

Astmul este o boală cronică de plămâni, caracterizată prin probleme recurente de respiraţie şi prin simptome ca lipsa de aer, respiraţie şuierătoare, senzaţie de apăsare în piept şi tuse. În timpul unei respiraţii normale, aerul circulă liber în şi afară din plămâni. Atunci când astmul nu este sub control, căile respiratorii sunt îngroșate, umflate şi inflamate şi sunt mult mai sensibile la schimbările de mediu. Aşa se produce o criză de astm. În timpul crizei de astm, mucoasa căilor respiratorii se îngustează, muşchii din jurului acesteia se contractă, iar mucusul blochează căile respiratorii din plămâni, ceea ce face respiraţia tot mai dificilă.
 

Simptomele astmului variază in timp si adesea ele se agravează, în mod caracteristic, în timpul nopţii şi în primele ore ale dimineţii. Severitatea astmului variază, de asemenea, de la individ la individ.
 

Cauzele astmului nu sunt încă bine înţelese şi creşterea vertiginoasă a prevalenţei acestei boli, peste tot în lume, constituie unul dintre cele mai mari mistere ale medicinei moderne.        
   

 Controlul astmului este deopotrivă o necesitate şi un obiectiv realizabil. O persoană cu astm controlat este o persoană care: prezintă simptome minime sau zero, nu se trezeşte noaptea din cauza simptomelor, nu foloseşte deloc / foarte rar medicaţia de salvare, poate să facă efort fizic la fel o persoană obişnuită, are funcţia pulmonară normală sau aproape normală (măsurată prin probe specifice), nu are/are foarte rar crize de astm.
 

Unul din indicatorii cei mai importanţi ai lipsei de control a astmului este spitalizarea. La nivel internaţional, obiectivul este reducerea spitalizărilor din cauza astmului cu 50% până în 2015.

www.invingeastmul.ro

Sursa: DECI SE POATE