Se afișează postările cu eticheta astm bronşic. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta astm bronşic. Afișați toate postările

Zilele Spitalului Clinic de Recuperare Iaşi – Interdisciplinaritate în tratamentul recuperator

”REABILITAREA PULMONARĂ: de la ghiduri la practica medicală” şi 
“DE CE REABILITARE PULMONARĂ?”

au fost cele două manifestări ştiintifice organizate şi coordonate de Conferenţiar Universitar Doctor Paraschiva Postolache cu ocazia Conferinţei ”Zilele Spitalului Clinic de Recuperare Iaşi – Interdisciplinaritate în tratamentul recuperator”, la Spitalul Clinic de Recuperare din Iaşi, în perioada 27 – 28 martie 2014, la care au participat peste 200 de specialişti din specialităţile medicale şi chirurgicale, medici de familie, precum şi medici rezidenţi şi studenţi.

În cadrul celor două manifestări interactive şi cu multe aplicaţii practice, la care a participat întreaga echipă de reabilitare pulmonară din Secţia Clinică Recuperare Medicală Respiratorie a Spitalului Clinic de Recuperare Iaşi, coordonată de Conf. Univ. Dr. Paraschiva Postolache – medic şef, a fost evidenţiat rolul şi locul reabilitării pulmonare în managementul afecţiunilor pulmonare cronice, indicaţiile, limitele şi contraindicaţiile, beneficiile pentru pacienţii cu afecţiuni pulmonare cronice şi pentru cei supuşi intervenţiilor chirurgicale, chimio- şi radioterapiei, modalităţile de evaluare a pacienţilor pentru includerea în programul de reabilitare pulmonară, precum şi a rezultatelor pe termen scurt şi lung. 

Reabilitarea pulmonară (RP) reprezintă un standard de îngrijire pentru pacienţii cu boli pulmonare cronice motivaţi să participe la programul de reabilitare pentru a deveni mai activi fizic şi mai independenţi, fiind parte integrantă a managementului clinic şi a menţinerii stării de sănătate a acestor pacienţi, care rămân simptomatici şi cu afectarea semnificativă a calităţii vieţii şi a activităţilor zilnice după aplicarea tratamentului medical standard.
Această intervenţie terapeutică implică o abordare multidisciplinară a pacienţilor cu funcţia respiratorie compromisă din cauza bolilor pulmonare obstructive (astm bronşic, bronşiectazii, bronşite cronice, emfizem, BPOC, fibroză chistică, sarcoidoză), restrictive (boli interstiţiale, ale peretelui toracic, neuromusculare, sindrom postpoliomielită şi anomalii ale cutiei toracice), mixte sau a cancerului pulmonar stabil. De menţionat, că RR este parte integrantă şi a tratamentelor pre- şi postoperatorii pentru transplant pulmonar, reducerea volumului pulmonar, sau pentru orice intervenţie chirurgicală toracică ori abdominală, etc. 
Programele de RP se aplică şi afecţiunilor pulmonare în stadii avansate sau ireversibile, cât mai precoce în exacerbările bolilor pulmonare, pe termen lung, în spital, în ambulatoriu şi la domiciliu, sunt individualizate şi realizate de o echipă de specialişti în îngrijiri de sănătate (medici, asistente medicale, exploraţionişti, balneo-fizio-kineto-terapeuţi, dieteticieni sau nutriţionişti, psihologi şi asistenţi sociali) în parteneriat cu medicul de familie, RP fiind o intervenţie multidisciplinară şi cuprinzătoare.  
Ghidurile internationale, care se aplică şi în ţara noastră, prevăd şi recomandă ca în programele de RP să fie incluse următoarele intervenţii terapeutice: antrenamentul fizic, strategiile respiratorii, suportul psiho-social şi nutriţional, tehnicile de conservare ale energiei, şi educaţia, acestea presupunând reantrenarea respiraţiei şi a tusei, antrenamentul fizic pentru musculatura respiratorie şi a extremităţilor, drenajul bronşic şi tehnicile de relaxare. Programele de RP au rolul de a îmbunătăţi calitatea vieţii prin creşterea gradului de independenţă, de a reduce numărul exacerbărilor şi a spitalizărilor datorate acutizărilor, precum şi durata acestora, cu reducerea semnificativă a costurilor, de a ameliora semnificativ simptomele, în special, dispneea şi complicaţiile, de a reduce decondiţionarea musculară şi de a creşte capacitatea de exerciţiu, de a reduce anxietatea şi depresia şi de a îmbunătăţi starea de bine emoţională.

Testări naționale gratuite pentru depistarea astmului din 7 mai şi până la sfârşitul anului



Astmul este una dintre cele mai frecvente afecţiuni cronice din lume, dar poate fi controlat. Ziua Mondială a Astmului, marcată anul acesta pe 7 mai,  se organizează anual în întreaga lume, în scopul creşterii nivelului de control asupra astmului.
 
Societatea Română de Pneumologie, cu sprijinul companiilor farmaceutice AstraZeneca si Novartis, organizează după data de 12 mai şi până la sfârşitul anului, în 150 de spitale şi policlinici de specialitate, din 40 de judeţe ale ţării, testări gratuite pentru depistarea astmului, în cadrul campaniei Astmul poate fi controlat!”. Lista completa a unităţilor participante şi a datelor de contact este disponibilă pe www.invingeastmul.ro. Testările se fac pe baza unei programări telefonice prealabile.
 
De asemenea, bucureştenii se pot testa şi în Parcul Tineretului, intrarea dinspre Palatul Copiilor, între 11 şi 12 mai.
 
Testul se numeste spirometrie, nu doare şi nu necesită efort. Durează 5 minute, iar rezultatul se dă pe loc.” spune Prof. Dr. Florin Mihălţan, Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
 
Ȋn 2012, Societatea Română de Pneumologie, a desfăşurat în 80 de centre „Programul Național de Educație și Evaluare în Astm Bronșic și Bronhopneumopatie Obstructivă Cronică“, timp de 4 luni.  Au fost testaţi 37.036 pacienți, dintre care 55% deja diagnosticaţi cu o boală pulmonară sau cu risc crescut de dezvoltare a unei boli pulmonare .  Dintre aceşti pacienţi cu probleme şi risc crescut de boli pulmonare, 46% au fost diagnosticaţi cu astm bronşic si 54% cu BPOC.

Ce este astmul?
 
Astmul este o boală cronică de plămâni, caracterizată prin probleme recurente de respiraţie şi prin simptome ca lipsa de aer, respiraţie şuierătoare, senzaţie de apăsare în piept şi tuse. În timpul unei respiraţii normale, aerul circulă liber în şi afară din plămâni. Atunci când astmul nu este sub control, căile respiratorii sunt îngroșate, umflate şi inflamate şi sunt mult mai sensibile la schimbările de mediu. Aşa se produce o criză de astm. În timpul crizei de astm, mucoasa căilor respiratorii se îngustează, muşchii din jurului acesteia se contractă, iar mucusul blochează căile respiratorii din plămâni, ceea ce face respiraţia tot mai dificilă.
 
Simptomele astmului variază in timp si adesea ele se agravează, în mod caracteristic, în timpul nopţii şi în primele ore ale dimineţii. Severitatea astmului variază, de asemenea, de la individ la individ.
 
Cauzele astmului nu sunt încă bine înţelese şi creşterea vertiginoasă a prevalenţei acestei boli, peste tot în lume, constituie unul dintre cele mai mari mistere ale medicinei moderne.        
   
 Controlul astmului este deopotrivă o necesitate şi un obiectiv realizabil. O persoană cu astm controlat este o persoană care: prezintă simptome minime sau zero, nu se trezeşte noaptea din cauza simptomelor, nu foloseşte deloc / foarte rar medicaţia de salvare, poate să facă efort fizic la fel o persoană obişnuită, are funcţia pulmonară normală sau aproape normală (măsurată prin probe specifice), nu are/are foarte rar crize de astm.
 
Unul din indicatorii cei mai importanţi ai lipsei de control a astmului este spitalizarea. La nivel internaţional, obiectivul este reducerea spitalizărilor din cauza astmului cu 50% până în 2015.

www.invingeastmul.ro

Sursa: DECI SE POATE