APMGR, cu sprijinul Ministerului Sănătății și al ANMDM lansează campania naționalăde informare și educare"Medicamentele generice: eficiență, calitate și siguranță la un preț mai mic"

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a semnat  un parteneriat cu Agenția Natională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), pe baza căruia s-a lansat campania naţională de informare și educarecu privire la siguranţa, calitatea şi eficienţa medicamentelor generice.

În demararea acestei campanii, s-a avut în vedere necesitatea îmbunătăţirii cunoştinţelor românilor cu privire la medicamentele generice, care pot genera economii semnificative pentru consumatorii finali, fără a se face vreun compromis la nivelul calităţii.

Un alt obiectiv al campaniei îl constituie informarea consumatorilor asupra dreptului de a cere medicului sau farmacistului mai multe informații cu privire la tratamentul recomandat. În România, medicii prescriu medicamentele pe baza substanței active, care se regăsește în mai multe medicamente sub diverse denumiri comeriale și la prețuri diferite. Prin urmare, este foarte important ca pacienții să cunoască opțiunile de tratament disponibile în farmacii, pentru a putea face o alegere informată.

Parteneriatul și campania de informare au fost anunțate în cadrul unei conferințe de presă la care au participat Președintele APMGR Dragoș Damian, Dorel Săndesc, Secretar de Stat în Ministerul Sănătății şi Președintele ANMDM Marius Savu.

"Este absolut necesar ca pacienții români săfie mai bine informaţi cu privire la tratamentele urmate şi astfel să ceară în farmacii medicamentele potrivite nevoilor lor. În acest sens, românii ar trebui să ştie faptul că medicamentele generice sunt la fel de sigure și eficiente ca orice alte medicamente disponibile în farmacii și, în plus, sunt mai accesibile ca preț. Încurajarea utilizării medicamentelor generice reprezintă o soluție adoptată la nivel mondial pentru creșterea accesului la tratament al populației și pentru ținerea sub control a costurilor sistemelor publice de sănătate", a declarat Dragoș Damian, Președinte APMGR.  

"Ministerul Sănătăţii susţine astfel de acţiuni de conştientizare a consumatorilor cu privire la siguranţa şi calitatea medicamentelor generice,care seînscriu în programul de acţiuni adoptat recent de Guvern în cadrul Strategiei Naţionale de Sănătate 2014-2020. Sperăm că această campanie de informare vacreşte accesul pacienţilor la tratament, ajutandu-i să-şi cunoască mai bine drepturile şi să fie conştienţi de posibilităţile de a face economii prin alegerea medicamentelor generice", a declarat Dorel Săndesc, Secretar de Stat în Ministerul Sănătății.

"Medicamentele generice îndeplinesc aceleaşi standarde de calitate ca orice alte medicamente care sunt comercializate în România, întrucât sunt supuse aceluiaşi control strict al ANMDM. Tocmai de aceea, facem un apel către mass media să ne ajute în promovarea acestei campanii de informare şi educare adresate consumatorilor români. Folosirea cu predilecţie a medicamentelor generice, acolo unde acestea sunt o alternativă de tratament, va ajuta sistemul de sănătate să facă faţă presiunilor bugetare imense la care este supus şi pacienţii români să beneficieze de tratamente sigure şi eficiente, la costuri mai mici", a declarat Marius Savu, Președinte ANMDM.

Campania de informare va debuta printr-o etapă pilot, desfășurată pe o durată de trei luni și va cuprinde o serie de acțiuni de informare, inclusiv website dedicat, comunicare în presa scrisă și online, în social media și promovare directă către pacienți în unități spitalicești.

Taxa clawback blochează accesul la tratament

Taxa clawback blochează accesul la tratament pentru sute de mii de pacienți, crește cheltuielile în sistemul sanitar, prin dispariția medicamentelor accesibile și distruge industria farmaceutică locală

    

• În perioada 2011-2014 au dispărut de pe piață 1.332 de medicamente, din care peste jumătate costau mai puțin de 50 Ron, iar 45% erau fabricate în România. Această tendință se va accentua, cu efecte sociale și economice grave. 
• Din cauza taxei clawback, România riscă să rateze numai în acest an investiții de peste 50 milioane de euro în dezvoltarea facilităților de producție locale. 
• PMGR solicită guvernului să corecteze neîntârziat mecanismul de aplicare al taxei clawback prin introducerea unui calcul diferențiat pentru medicamentele generice, în acord cu recomandările organismelor financiare internaționale. 

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), organism reprezentativ al companiilor producătoare de medicamente generice din România, cere guvernului corectarea neîntârziată a formulei de calcul a taxei clawback, pentru evitarea dispariției de pe piață a medicamentelor accesibile, cu consecințe negative asupra accesului pacienților la tratament și pentru a debloca investițiile în industria farmaceutică românească.  

De la introducerea taxei clawback în actuala formulă de calcul, în 2011, au  dispărut de pe piață 1.332 de medicamente, conform datelor Cegedim. Mai mult de jumătate din aceste medicamente dispărute (888 în total) sunt medicamente cu preț mai mic de 50 RON, iar 45% erau fabricate în România.  Prin dispariția acestora și utilizarea variantelor mai scumpe sistemul public, dar mai ales pacienții, trebuie să plătească mai mult pentru același tratament. 

"Datele confirmă avertismentele noastre: medicamentele accesibile dispar de pe piață, iar creșterea taxei clawback la peste 20% în ultimele trei trimestre va accentua acest proces dramatic atât pentru pacienți cât și pentru producătorii locali,”a declarat Dragoș Damian, Președintele APMGR. 

  

Taxa clawback va continua să crească în condițiile actualizării listei de medicamente compensate cu noi molecule: numai includerea celor 17 medicamente orfane, implementată deja de Ministerul Sănătății, va determina o creștere cu încă 10% a taxei clawback, după ce în T4 2013 aceasta a înregistrat o creștere de 20% față de trimestrul anterior, ca urmare a renunțării la listele de așteptare pentru programele naționale. În absența unei formule de calcul diferențiat al taxei clawback, povara fiscală rezultată se va transfera în mod injust asupra producătorilor de medicamente generice. 

Taxa clawback afectează în special producătorii de medicamente generice: conform calculelor APMGR, din 2011 s-a înregistrat o reducere a consumului de medicamente generice în favoarea variantelor mai scumpe, de la 36% la 28%, ceea ce înseamnă că atât statul cât și pacienții plătesc mai mult, pentru compensarea, respectiv coplata unor medicamente de două ori mai scumpe.  

"În plus, din cauza taxei clawback, România riscă să rateze, numai în acest an, investiții de peste 50 milioane de euro în dezvoltarea facilităților de producție locale. Guvernul trebuie să intervină pentru salvarea industriei locale, până nu este prea târziu," a mai declarat Damian. 

APMGR reamintește că soluția unui clawback diferențiat, bazată pe introducerea unei proporții de maximum 65% în calculul procentului 'p' din formulă, a fost deja agreată de Ministerul Sănătății, CNAS și acceptată de Ministerul de Finanțe și de către organismele financiare internaționale ca fiind neutră din punct de vedere bugetar, însă aplicarea ei întârzie în mod nejustificat. Propunerea de modificare asigură o corelație justă între prețul medicamentului generic (reglementat la maxim 65% din prețul originalului, conform OMS 75/2009) și taxa clawback calculată pentru această categorie de medicamente. 

Un calcul diferențiat pentru medicamentele cu preț accesibil, care sunt în majoritatea lor generice, ar afecta pozitiv două treimi din tratamentele utilizate pentru bolile cronice, folosite de cele mai vulnerabile categorii sociale în tratarea unor afecțiuni precum cancer, diabet, afecțiuni cardiovasculare, reumatice, ale aparatului respirator, precum și antibioticele la prețuri accesibile. 

  

APMGR cere Primului Ministru să intervină în decizia politică de trecere la calculul diferenţiat al taxei clawback

 Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), organism reprezentativ al companiilor producătoare de medicamente generice din România, solicită Primului Ministru al României să se implice direct în eliminarea blocajelor instituţionale care împiedică introducerea calculului diferențiat al taxei clawback, o măsura în absenţa căreia atât pacienții, cât și industria farmaceutică locală, formată exclusiv din producători de medicamente generice, au de suferit.

"În aceste zile, în care atât Senatul cât și Camera Deputaților discută diferite proiecte de lege referitoare la taxa clawback, ne adresăm dumneavoastră, domnule Prim Ministru, atât în calitate de șef al Guvernului, cât și de lider al coaliției guvernamentale, pentru a interveni și a lua decizia politică de a introduce calculul diferențiat al taxei clawback, de care să beneficieze atât pacienții cât și economia României," a menţionat Dragoş Damian, Preşedinte APMGR, într-o scrisoare deschisă adresată Primului Ministru Victor Ponta. 

APMGR salută eforturile guvernului de identificare a celor mai adecvate soluții pentru necesitățile sistemului sanitar românesc, însă semnalează că adoptarea unei taxe clawback diferențiată pentru producătorii de medicamente generice întârzie în mod nejustificat. Corectarea mecanismului de calcul al taxei clawback, care să reflecte limitarea de preț care este impusă medicamentelor generice precum și impactul mult mai mare pe care taxa actuală, aplicată unitar, îl are asupra producătorilor de medicamente generice, este absolut necesară. Producătorii de medicamente generice ajung să plătească o taxă clawback din ce în ce mai mare, de la un trimestru la altul, pentru aceleași valori decontate trimestrial din fondul FNUASS, din cauza creșterii costurilor cu terapii scumpe.

Povara fiscală a taxei clawback a devenit nesustenabilă și nu poate duce decât la reducerea producției locale de medicamente generice, cu efecte sociale și economice catastrofale: multe din medicamentele cu prețuri accesibile (ajunse sub prețul de rentabilitate) vor dispărea de pe piață, iar industria locală va amâna investițiile în dezvoltare și va fi obligată să recurgă la reduceri de personal. 

APMGR atrage atenţia asupra faptului că o soluție pentru introducerea unei taxe clawback diferențiată a fost deja identificată la finalul anului trecut și a fost agreată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și acceptată atât de Ministerul de Finanțe, cât și de către organismele financiare internaționale, ca fiind neutră din punct de vedere bugetar. Această soluție este bazată pe introducerea unei proporții de maximum 65% în calcularea procentului 'p' din formula clawback, în cazul medicamentelor generice. Soluția aplicării unei proporții de maximum 65% în calculul procentului 'p' din formula clawback pentru medicamentele generice are la bază sistemul actual de stabilire a prețurilor pentru medicamente generice, care este limitat la maxim 65% din prețul medicamentului inovativ.  

Companiile membre APMGR îşi exprimă disponibilitatea de a discuta cu autoritățile relevante și alte propuneri ce urmăresc implementarea pe termen mediu și lung a unor politici publice care să vizeze încurajarea consumului de medicamente generice, cu scopul creșterii accesului la tratamente medicale de calitate în condiții de eficienţă bugetară.

OECD avertizează: utilizarea medicamentelor generice a crescut insuficient pentru asigurarea unui bun acces la tratament al pacienților

 Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), asociație care reprezintă interesele principalilor investitori de resort prezenți pe piața românească,  salută atenția acordată de către Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (The Organisation for Economic Co-operation and Development - OECD) medicamentelor generice și  rolului lor în asigurarea accesului la tratamente de înaltă calitate și accesibile că preț pentru pacienții din întreaga lume.
 
Raportul OECD "Health at a glance 2013" menționează: "Cota de piață a medicamentelor generice a crescut semnificativ în ultimul deceniu, în multe țări. Cu toate acestea, medicamentele generice reprezintă mai puțin de 25% din piață în Luxemburg, Italia, Irlanda, Elveția, Japonia și Franța, în comparație cu aproximativ 75% din piață cât reprezintă în Germania și Regatul Unit". OECD arată că rata de prescriere redusă a medicamentelor generice în Franța (12%), comparativ cu Marea Britanie (80%), indică necesitatea unei mai bune informări a medicilor, pentru reducerea costurilor sistemului de sănătate prin prescrierea de medicamente generice.
 
În România, APMGR a arătat, în cadrul unui studiu efectuat împreună cu compania de consultanță KPMG, că o creșterea volumului de prescrieri cu medicamentele generice (80% din total prescrieri) s-ar obține economii anuale de aproximativ 100 milioane de euro pentru bugetul statului și pentru pacienți. "Economiile rezultate ar putea fi direcționate către alte zone sub presiune ale sistemului de sănătate, cum ar fi construirea de noi spitale, creșterea salariilor personalului medical sau plata arieratelor sistemului medical." a declarat Laurențiu Mihai, Director Executiv APMGR.
 
 APMGR susține introducerea unor politici publice care promovează utilizarea medicamentelor generice, întrucât beneficiile acestora ar avea un impact pe termen lung asupra sănătății și cheltuielilor cu sănătatea și ar crește accesul la tratamente de înaltă calitate pentru pacienți.
 

Sectorul farmaceutic este afectat de conditiile nefavorabile de piata

 Asociatia Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR) avertizeaza ca sectorul medicamentelor generice si biosimilare resimte in mod profund efectele negative determinate de conditiile tot mai ostile de piata, in pofida datelor statistice relativ optimiste publicate recent de companiile de analiza de piata specializate in industria farmaceutica.

APMGR atrage atentia ca datele statistice sunt doar teoretice, insa in realitate ele trebuie privite in contextul mai larg al pietei care afecteaza profitabilitatea la nivelul companiilor producatoare.

"Exista din pacate o diferenta considerabila intre situatia teoretica si cea concreta, reala a pietei farma si a producatorilor de medicamente. De exemplu, studiile sunt bazate pe un curs leu-euro sub nivelul celui real, in baza caruia opereaza piata. De asemenea cresterile de piata se raporteaza teoretic la preturile din farmacii, dar aceste preturi includ marjele de distributie si reducerile pe care producatorii de medicamente generice si biosimilare sunt obligati sa le plateasca pentru a-si vedea produsele comercializate", a explicat Dragos Damian, presedintele APMGR.

El a mai precizat ca studiile privind evolutia pietei de medicamente ar trebui sa ia in calcul taxa clawback, platita doar de producatori la un nivel de aprox. 14% din cifra de afaceri in prima jumatate a anului curent si sa excluda totodata exporturile paralele, estimate la 15-20% din piata medicamentelor originale si care incep sa atinga inclusiv piata produselor generice. De asemenea, intarzierile de peste 300 zile la incasarea facturilor pentru medicamentele cu prescriptie determina costuri de acoperire a riscului de neincasare, pe care producatorii sunt obligati sa le suporte. Toate aceste aspecte limiteaza considerabil profitabilitatea companiilor producatoare de medicamente si ar trebui reflectate corespunzator in studiile de cercetare a pietei.

APMGR atrage atentia ca piata de medicamente din Romania se confrunta cu o serie intreaga de necunoscute care impiedica producatorii sa-si dezvolte planuri de afaceri pe termen de mediu si lung, in conditiile in care mediul de afaceri continua sa fie imprevizibil si extrem de impovarator, indeosebi pentru companiile de dimensiuni medii si mici.

"Sunt factori care ingreuneaza foarte mult activitatea producatorilor de medicamente generice si biosimilare, factori cu efecte negative pe care le-am explicat si demonstrat in repetate randuri atunci cand am cerut implicarea autoritatilor. Din pacate, nici estimarile pentru 2014 nu ne dau motive de optimism, in primul rand din cauza lipsei de claritate si transparenta in ceea ce priveste planurile autoritatilor cu privire la noua lista de medicamente, reglementarea diferentiata a taxei claw-back in contextul introducerii in sistemul de compensare a unor molecule noi, modificarea metodologiei de calcul a preturilor la medicamente si plata creantelor in asa fel incat Romania sa respecte prevederile Directivei 7/2011 privind platile intarziate", a declarat Dragos Damian.

APMGR continua sa lucreze impreuna cu reprezentantii Ministerului Sanatatii si ai CNAS pentru elaborarea unui cadru legislativ si administrativ in domeniul sanatatii care sa imbunatateasca in mod real accesul propulatiei la medicamente, in conditii de eficienta a costurilor bugetare si de  evitare a distrugerii industriei farmaceutice.