în Centrul de boli cardiovasculare “ANGIOMEDICA” Bucureşti
I. Descrierea Bolii Coronariene Ischemice (BCI)
Boala coronariană ischemică (BCI) este o afecţiune a arterelor (coronare) care alimentează cu sânge oxigenat muşchiul inimii. BCI se caracterizează prin îngustarea lumenului interior al coronarelor, ceea ce induce diminuarea aportului de sânge oxigenat la nivelul teritoriului miocardic corespunzător (fenomen care poartă numele de ischemie miocardică). Consecinţa acestui fenomen este alterarea funcţiilor normale ale muşchiului cardiac, inclusiv aceea de contractilitate. Cu alte cuvinte, porţiunea din muşchiul cardiac care nu primeşte suficient sânge oxigenat se contractă ineficient (nu se mai contractă ca o pompă eficientă). Severitatea ischemiei miocardice depinde de gradul de îngustare a coronarei. De cele mai multe ori, îngustarea coronarei se produce prin depuneri de grăsime şi colesterol, denumite generic plăci de aterom. Îngustările produse prin plăci de aterom poarta numele de stenoze.
1.- Manifestări ale BCI (simptomatologie)
 |
| Prof. univ. dr. Ion Ţintoiu Medic primar interne-cardiologie - FESC |
I. Descrierea Bolii Coronariene Ischemice (BCI)
Boala coronariană ischemică (BCI) este o afecţiune a arterelor (coronare) care alimentează cu sânge oxigenat muşchiul inimii. BCI se caracterizează prin îngustarea lumenului interior al coronarelor, ceea ce induce diminuarea aportului de sânge oxigenat la nivelul teritoriului miocardic corespunzător (fenomen care poartă numele de ischemie miocardică). Consecinţa acestui fenomen este alterarea funcţiilor normale ale muşchiului cardiac, inclusiv aceea de contractilitate. Cu alte cuvinte, porţiunea din muşchiul cardiac care nu primeşte suficient sânge oxigenat se contractă ineficient (nu se mai contractă ca o pompă eficientă). Severitatea ischemiei miocardice depinde de gradul de îngustare a coronarei. De cele mai multe ori, îngustarea coronarei se produce prin depuneri de grăsime şi colesterol, denumite generic plăci de aterom. Îngustările produse prin plăci de aterom poarta numele de stenoze.
1.- Manifestări ale BCI (simptomatologie)
Îngustarea (stenozarea) semnificativă a unei coronare induce, în majoritatea cazurilor, dureri toracice anterioare pe care pacientul le resimte ca pe “o gheară” în piept (retrosternal), cu iradiere pe braţul stâng sau pe ambele braţe, spre baza gâtului sau chiar în mandibulă. Acest tip de durere poartă numele de angină pectorală, poate dura de la câteva minute până la câteva zeci de minute, este localizată pe o zonă mai mare (nu doar într-un punct), se menţine indiferent de poziţia trunchiului, nu este influenţată de mişcările respiratorii şi cedează prompt (în 1-2 minute) după administrarea sublinguală de comprimate cu Nitroglicerină.
De obicei, există o legătură directă între frecvenţa crizelor anginoase, durata durerilor, contextul apariţiei acestor dureri anginoase (la eforturi mari/medii/mici, în repaos, în somn etc.) şi gradul îngustării coronarei.
Uneori, durerile anginoase atipice pot fi uşor confundate cu dureri reumatice (în spate, în omoplaţi) sau cu durerile de stomac (în epigastru). Un consult cardiologic este necesar pentru a stabili un diagnostic precis.
Doar la un număr redus de pacienţi (aproximativ 5-10 %) îngustările (stenozele) coronariene nu sunt însoţite de dureri anginoase (asa-numita ischemie silenţioasă), ceea ce poate duce la întârzierea stabilirii unui diagnostic corect şi a unui tratament eficient. În aceste situaţii evaluarea este posibilă printr-un set de investigaţii care vor fi descrise mai departe (electrocardiogramă – EKG-, test de efort etc).
Alte simptome care pot însoţi stenozele coronariene sunt palpitaţiile (bătăi ale inimii rapide şi/sau neregulate, senzaţia unei “pauze” etc.) şi dispnee de efort (senzaţie de lipsă de aer la eforturi fizice).
În cazul apariţiei unuia sau a mai multe simptome, pacientul trebuie să consulte medicul cardiolog pentru stabilirea diagnosticului şi instituirea unui tratament corespunzător.
2.- Factori de risc pentru BCI
Apariţia în timp a stenozelor coronariene prin formarea plăcilor de aterom este favorizată de existenţa unor factori de risc. Cu cât aceşti factori de risc sunt mai numeroşi la un pacient, cu atât probabilitatea de a apărea una sau mai multe stenoze pe unul sau mai multe vase (coronare) este mai mare.
2.- Factori de risc pentru BCI
Apariţia în timp a stenozelor coronariene prin formarea plăcilor de aterom este favorizată de existenţa unor factori de risc. Cu cât aceşti factori de risc sunt mai numeroşi la un pacient, cu atât probabilitatea de a apărea una sau mai multe stenoze pe unul sau mai multe vase (coronare) este mai mare.
De aceea, depistarea la timp a acestor factori de risc cardiovasculari prin investigaţii şi analize specifice şi tratarea lor corespunzătoare sunt importante pentru prevenirea sau întârzierea apariţiei consecinţelor negative cardiovasculare.
Dintre factorii de risc care predispun la apariţia plăcilor de aterom şi a stenozelor coronariene pot fi enumeraţi: stresul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, antecedentele heredocolaterale de afecţiuni cardiovasculare (aglomerări familiale ale afecţiunilor cardiovasculare), fumatul, dislipidemia (valori crescute ale lipidelor, colesterolului, trigliceridelor etc. în sânge), coagulopatii (anomalii ale diferitelor componente ale sângelui care pot predispune la apariţia stărilor de hipercoagulabilitate).
Evaluarea periodică a acestor factori de risc prin investigaţii şi analize specifice (în cadrul controalelor cardiologice la 1, 3, 6 luni sau 1 an) este necesară pentru a preveni eventuale complicaţii cardiovasculare şi, în acelaşi timp, pentru a verifica eficienţa tratamentului medicamentos administrat împotriva factorilor de risc.
Dintre analizele utile (este necesară recoltarea de sânge) pentru monitorizarea factorilor de risc pot fi enumerate: coagulograma completă, lipidograma, glicemia, glicemia provocată, proteina C, proteina S etc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu