Se afișează postările cu eticheta somnologie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta somnologie. Afișați toate postările

De Ziua Mondială a Somnului,SSVNI solicită crearea compartimentelor de somnologie şi compensarea tratamamentului de apnee în somn


 - Solicitatea vine ca urmare a apariţiei Directivei Europene care prevere includerea sindromului de apnee în somn pe lista patologiilor ce necesită evaluarea la acordarea sau reînnoirea permisului de conducere -

 Societatea Română de Pneumologie (SRP) şi Secţiunea de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă din cadrul SRP (SSVNI) sărbătoresc vineri, 13 martie 2015, Ziua Mondială a Somnului, eveniment ce are scopul de a atrage atenţia asupra ecoului tulburărilor de somn în viaţa fiecărui individ şi militează pentru implementarea legislaţiei privitoare la controalele somnografice la persoanele care aparţin prin profesie unor categorii de risc pentru siguranţa cetăţenilor - şoferi, controlori de trafic, supraveghetori de trafic, mecanici de locomotive, etc.



Sloganul sub care se desfăşoară Ziua Mondială a Somnului în acest an este ,,Dormi sănătos trăieşti fericit şi bucuros” și subliniează necesitatea conștientizării efectelor insomniei asupra calității vieții.

Cu această ocazie, Secţiunea de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă solicită introducerea CPAP (Continuous Positive Airway Pressure – tratamentul de elecţie al sindromului de apnee în somn) pe lista dispozitivelor compensate, crearea compartimentelor de somnologie şi a unor pachete de spitalizare de zi pentru somnologie, ca urmare a Directivei Comisiei 2014/85/UE din data de 1 iulie 2014 care solicită includerea sindromului de apnee în somn de tip obstructiv pe lista patologiilor ce necesită evaluarea la acordarea sau reînnoirea permisului de conducere.

Un număr deloc neglijabil din accidentele mortale de pe autostrăzi provocate de adormirea la volan au fost asociate cu tulburări ale somnului, persoanele care suferă de apnee în somn fiind de 6 ori mai expuse riscului de a fi implicate într-un accident de maşină din cauza oboselii.

“S-a constatat că la persoanele care suferă de somnolență riscul de a face accidente crește de 10 ori. 
Tratamentul poate reduce numărul de cazuri și gravitatea accidentelor. În România, aproximativ 22.000 de oameni au fost diagnosticaţi cu SAS şi doar circa 4.500 sunt trataţi. Aderenţa scăzută la tratament este cauzată tocmai de lipsa compensării tratamentului”, a declarat Dr. Oana Deleanu, Preşedinte Secţiunea de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă din cadrul SRP.

Pe de altă parte, suntem bucuroși să vă anunțăm includerea Ventilaţiei Non-Invazive pe lista Pachetelor de servicii medicale de bază pentru îngrijiri medicale la domiciliu şi îngrijiri paliative la domiciliu pentru bolile neuromusculare, fibroză chistică și bolile restrictive ale cutiei toracice ca urmare a emiterii HG nr. 400 /2014 publicat în Monitorul Oficial 366/19.05.2014.

Somnul de calitate este unul dintre cei mai importanţi factori ce pot influenţa starea de sănătate a populaţiei. Hipersomnolenţa şi insomnia sunt o o problemă globală care ameninţă sănătatea şi calitate vieţii. Amândouă pot fi prevenite şi tratate.

“La copii, alături de nutriţie şi de exerciţiul fizic, somnul este vital pentru evitarea obezităţii. În plus, hipersomnia sau insomnia afectează activitatea zilnică, performanţa şi relaţiile sociale. Pe termen scurt, insomnia are impact asupra memoriei, atenţiei şi învăţării iar pe termen lung poate duce la obezitate, diabet, scăderea apărării imunologice sau chiar unele cancere!”, a declarat Prof. Dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.

„Somnul trebuie inclus în strategia de prevenţie a obezităţii la copii şi adolescenţi. Este necesar ca rolul său să fie înţeles ca fiind unul important, mici modificări în durata somnului putând aduce un real beneficiu în echilibrul energetic al copiilor”, a declarat Dr. Mihaela Oros – Preşedinte Asociaţia pentru Tulburările de Somn la Copii şi Adolescenţi.

Marcată în preajma echinocțiului de primăvară la nivel internațional, Ziua Mondială a Somnului urmărește o gestionare mai bună a somnului pentru a preveni efectele lipsei acestuia în desfășurarea vieții sociale, tulburările de somn amenințând grav calitatea vieții. În acest sens foarte importantă este respectarea celor 10 legi pentru un somn sănătos.

Cele 10 legi pentru un somn sănătos - igiena somnului - la adult
  • Fixeazã o orã de mers în pat şi ora de trezire
  • Dacã aveţi obiceiul de a face siesta, nu depãşiţi 45 de minute de dormit în timpul zilei
  •  Evitarea ingestie de alcool în exces şi a fumatului, cu 4h înainte de a merge la culcare
  •  Evitarea cafelei cu 6 ore înainte de culcare (cafea, ceai, apã mineralã, ciocolatã).
  •  Evitarea mâncãrurilor condimentate, şi a dulciurilor cu 4h înainte de a merge la culcare. Un “snack” uşor este de preferat
  •  Exerciţiile regulate sunt binevenite, dar nu înainte de a intra în pat
  •  Folosirea unui pat confortabil, saltea confortabilã, temperaturã confortabilã pentru somn şi o camerã bine ventilatã
  •  Excluderea oricãrui zgomot care distrage atenţia şi eliminarea cât mai mult a luminii
  •  Patul sã fie rezervat doar pentru somn sau sex.
  •  Nu folosiţi patul pe post de birou, loc de muncã sau spaţiu de recreere.

Principiile somnului sănătos la copil-până la 12 ani
  •  Se va merge în pat în fiecare noapte la aceeaşi orã - de preferat înainte de ora 21:00.
  •  Durata somnului trebuie sa fie apropiatã de cea recomandatã la grupa de vârstã
  •  De stabilit o rutinã consistentã legatã de orele de somn
  •  Crearea de condiţii în dormitor: rece, întuneric şi linişte
  •  Încurajat sã adoarmã independent, singur
  •  De evitat lumina puternicã la ora de culcare şi în timpul nopţii şi o creştere a expunerii la luminã spre dimineaţã
  •  De evitat mesele încãrcate şi exerciţiile viguroase în apropierea orelor de somn
  •  Toate aparatele electronice, incluzând televizoare, computere, telefoane sunt în afara camerei şi de limitat folosirea elctronicelor înainte de culcare
  •  De evitat cafeina, bãuturi carbonatate, ceaiuri (inclusiv ice tea)
  •  Pãstrarea unui program regulat, inclusiv a orelor de mese consistente

Ziua Mondială a Somnului: “Somn odihnitor, Respiraţie uşoară, Corp sănătos”


 Vă simţiţi lipsiţi de puteri? Aveţi nevoie de o cafea în plus pentru a rămâne treji? Odihna este extrem de importantă în funcţionarea în parametri normali a organismului, iar obiceiurile de somn pe care le aveţi pot contribui la lipsa unui somn de bună calitate, ceea ce poate duce la alte probleme de sănătate.

Vineri, 14 Martie 2014, a fost celebrată la nivel global “Ziua Mondială a Somnului”, eveniment ce are ca scop aducerea în atenţia publicului a problemelor legate de somn - în condiţiile în care o treime din viaţa noastră o petrecem dormind.

Anul acesta, sloganul Zilei Mondiale a Somnului este “Somn odihnitor, Respiraţie uşoară, Corp sănătos”, un mesaj 3-in-1 ce are ca scop evidențierea factorilor de risc ai apneei în somn care pot fi preveniţi.
Somnul insuficient şi problemele de somn reprezintă o problemă serioasă de sănătate publică şi de ordin social.

“Insomnia şi/sau hipersomnia sunt semnalate la 75% din persoanele cu boli depresive şi sunt asociate cu creşterea de 10 ori a riscului de dezvoltare a bolilor depresive şi tulburărilor bipolare”, a declarat Prof. Dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, Fondatorul Secţiunii de Somnologie.

Somnul este o componentă importantă pentru sănătatea indivizilor, încă din primii ani de viaţă. De altfel, potrivit Societăţii Europene de Studiu a Somnului (ESRS), medicina somnului ar trebui sa devină o specializare recunoscută în toate ţările europene.

“Între 25% şi 40% dintre copii pot prezenta un tip de tulburare de somn pe perioada copilăriei. Reducerea duratei de somn, un program de somn variabil şi calitatea slabă a somnului pot duce la afectarea performanţelor cognitive, cardiovasculare şi metabolice”, a declarat Dr. Mihaela Oros, preşedintele Asociaţiei pentru Tulburările de Somn la Copii şi Adolescenţi.

Potrivit acesteia, 10% dintre copii sforăie, iar 20% dintre aceştia suferă de apnee în somn, în timp ce 15% dintre copii adorm în timpul orelor de şcoală.

O altă categorie care este puternic afectată de problemele de somn este cea a şoferilor, în condiţiile în care somnolenţa şi problemele legate de somn determină 20% din accidentele rutiere şi au dus la catastrofe majore industriale şi de trafic în ultimele decade.

De altfel, potrivit unui ordin al Ministerului Transporturilor de la sfârşitul anului trecut, persoanele care suferă de sindromul de apnee în somn sever netratat, nu sunt apte pentru condus vehicule.

„În populaţia generală, problemele de somn sunt reprezentate de somnul prea scurt şi deficitul de somn/datoria de somn dar şi de existenţa unor boli nediagnosticate sau ignorate, precum insomnia, sindromul de apnee, hipersomnia şi administrarea anumitor medicamente”, a declarat Dr. Oana Deleanu, președintele Secţiunii de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă.

Potrivit studiului online “Wake up Bus”, proiect lansat în iulie 2013 şi ale cărui rezultate au fost prezentate Parlamentului European în octombie 2013 (simpozion la care a participat şi Dr. Oana Deleanu), România s-a situat pe locul 10, din 19 ţări, ca frecvenţă a adormirii la volan, dar pe locul cinci ca număr de accidente la volan cauzate de somnolenţă; dintre accidentele rutiere astfel provocate, 44% s-au produs în timpul orelor de serviciu; toţi şoferii implicaţi în accidente erau conştienţi că nu s-au odihnit corespunzător (din diverse motive) în noaptea anterioară. Iar dintre bărbaţii respondenţi la chestionar (chiar şi în absenţa somnolenţei sau a accidentelor rutiere), peste 60% prezentau risc intermediar sau mare de a suferi de sindrom de apnee în somn.

Efecte periculoase ale somnolenţei:
  •  Iluzii vizuale = “atracţii fatale’’;
  • Euforie/optimism crescut cu privire la capacitatea de a şofa;
  • Asumarea unor riscuri mai mari;
  • Percepţie distorsionată a deficitului de vigilenţă;
  • Efectul alcoolului se dublează la cei somnolenţi.

Celebrarea Zilei Mondiale a Somnului are scopul de a atrage atenţia asupra ecoului tulburărilor de somn în viaţa fiecărui individ, a necesităţii recunoaşterii acestei specialităţi şi în România şi a corecţiei legislaţiei privitoare la controalele somnografice la grupe de risc importante - şoferi, controlori de trafic, supraveghetori de trafic, mecanici de locomotivă.