Coronarografia – un simplu test îți poate salva viața!

               Spitalul Monza București – Centru Cardiovascular este alături de inima ta!

 

 Conform statisticilor OMS, bolile cardiovasculare sunt responsabile de 60% dintre decesele înregistrate la nivel național în anul 2012. Conform specialiştilor, acestea reprezintă o adevărată problemă de sănătate publică în România, cu atât mai mult cu cât se întâlnesc tot mai des în rândul persoanelor tinere, sub 40 de ani.
    

Coronarografia este o modalitate eficientă, precisă și rapidă de a indentifica dacă există boala aterosclerotică a vaselor inimii la pacienţii cu angină pectorală şi apreciază riscul de infarct miocardic, două dintre cele mai întâlnite afecțiuni cardiovasculare. Această procedură de diagnostic minim invazivă permite depistarea afecțiunilor coronariene și stabilirea cu exactitate a numărului, localizării și a severităţii îngustărilor vaselor cardiace.

   ”Coronarografia este o procedură indicată în cazul persoanelor care au dureri toracice anterioare la efort redus sau în repaus, au suferit un infarct miocardic recent sau pierderi ale stării de conștiență prin tulburări  grave ale ritmului cardiac. Aceste probleme de sănătate sunt întâlnite mai ales în rândul celor care au factori de risc cardiovascular: fumează, au hipertensiune arterială, diabet zaharat sau un colesterol mărit, precum și la pacienții care au o electrocardiogramă anormală la efort de intensitate redusă”, a declarat conf. dr. Șerban Bălănescu, șeful Secției de Cardiologie Intervențională de la Spitalul Monza – Centru Cardiovascular Bucureşti.
   

 Spitalul Monza - Centru Cardiovascular, prin aparatura ultramodernă de care dispune în cadrul Departamentului de Cardiologie Intervențională și prin aportul unor reputați specialiști în domeniu, realizează cele mai noi investigații imagistice în cele mai variate boli cardiovasculare.
   

 În cadrul Spitalului Monza, coronarografia se realizează cu ajutorul unui angiograf vascular performant, în condiții sterile, sub anestezie locală pe orice cale de abord vascular (radială – pe la încheietura pumnului sau femurală – pe la rădăcina coapsei).
    

”Procedura minim invazivă se realizează prin injectarea unei substanțe de contrast pe bază de iod în interiorul vaselor cardiace și prin expunerea concomitentă la razele X se poate observa cu exactitate fluxul sangvin și eventualele obstacole. Diagnosticul este comunicat pacientului pe loc. Cu ajutorul acestei proceduri, medicul poate indica tratamentul optim pentru pacient, fie prin angioplastie cu implantare de stent, by pass aorto-coronarian sau simplu prin continuarea tratamentului medicamentos”, ne-a mai declarat conf. dr. Șerban Bălănescu, de la Spitalul Monza București.
   

 Spitalul Monza – Centru Cardiovascular București vine în întâmpinarea pacienților săi și îi ajută să acceseze mai ușor acest serviciu intervențional avansat, extrem de important în prevenția şi tratamentul infarctului miocardic și a anginei pectorale. Orice asigurat al CASMB poate beneficia acum de o ofertă avantajoasă pentru coronarografie, prețul începând de la 1300 RON.
    

De la 1 Mai 2013, Spitalul Monza București a încheiat un contract cu Casa de Asigurări a Municipiului București (CASMB), oferindu-le pacienților posibilitatea decontării serviciilor și asistenței medicale de care beneficiază în cadrul spitalului.
   

 În România, Spitalul Monza este prezent în sistemul medical privat de la sfârșitul anului 2012, dezvoltând centre de excelență, atât în domeniul chirurgiei cardiovasculare, cât și în domeniul ortopediei. În cadrul Spitalului Monza București mai sunt disponibile pacienților servicii integrate de medicină internă, chirurgie generală, precum și din sfera altor specialități medicale.

Sursa: Sanatatea Press Group

Puntea miocardică-caracteristici

medic specialist cardiolog/cardiologie interventionala;

medic primar imagistica medicala, www.clinicco.ro

 Puntea musculară este o anomalie caracterizată printr-un traiect intramiocardic al unui segment de arteră coronară epicardică. A fost descoperită în timpul autopsiilor  în anul 1737 şi descrisă angiografic în anul 1960. Aspectul angiografic tipic al punţii musculare este îngustarea sistolică a arterei epicardice alternativ cu revenirea la normal a vasului în timpul fazei diastolice a ciclului cardiac. Se descrie imaginea de : "milking effect" sau "step up-step down" . Această entitate este mult mai frecventă decât s-a crezut având o incidenţă angiografică de aproximativ 15% dar poate atinge 60% în unele studii, fiind în medie prezentă la 1/3 din adulţi. Este întâlnită cel mai frecvent în 1/3 medie a LAD (artera interventriculară anterioară), rar pe LCX(artera circumflexă) şi RCA (artera coronară dreaptă).
    

Deşi a fost mult timp considerată a fi o variantă a anatomiei coronariene normale s-a demonstrat că poate avea şi potenţială relevantă clinică.
    

Mecanismul fiziopatologic al manifestărilor clinice este corelat pe de o parte cu tendinţa pacienţilor cu punte musculară de a dezvolta ateroscleroza iar pe de altă parte se poate corela cu mecanismul  în sine de compresie sistolică. S-a demonstrat că intimă arterei coronare de sub punte suferă transformări morfologice specifice ale endoteliului arterial, de asemnea agenţii vasoactivi (endothelina-1, angiotensin-convertaza, oxid-nitric endotelial sintetaza, eNOS) au o expresie mai scăzută şi procesul aterosclerotic sub punte este mult diminuat sau absent. În schimb datele studiilor efectuate sugerează că puntea miocardică este asociată frecvent cu dezvoltarea aterosclerozei în segmentele proximale ale arterei coronare implicate.
   

 Deoarece sistola aduce numai 15% din fluxul coronarian, iar puntea este un fenomen sistolic, relevanţa clinică apare numai în situaţii particulare precum tahicardia. Tahicardia poate provoca accidente ischemice miocardice precum şi aritmice prin scurtarea fazei diastolice şi creşterea importanţei fluxului sistolic.
    

Din punct de vedere clinic manifestările pot fi: angină pectorală, infarctul miocardic, BAV, tahicardii supraventriculare şi ventriculare, moartea subită. Având în vedere prevalenţa mare a punţii musculare, totuşi în rândul pacienţilor aceste complicaţii sunt rare. Pacienţii pot acuza dureri toracice tipice însoţite de modificări ECG, la testele de provocare, test de efort, scintigrafie miocardică de efort, etc. Coronarografia, MSCT, RMN cardiac pot evidenţia afecţiunea. Studiile IVUS  şi studiile Doppler intracoronariene au demonstrat că există un grad de compresie şi în timpul fazei diastolice, însoţită de modificări hemodinamice caracteristice în principal în faza diastolică timpurie.
   
  ÎN LOC DE CONCLUZIE

Punţile musculare miocardice sunt în general manifeste clinic la bărbaţii tineri. Având în vedere prevalenţa epidemiologică destul de ridicată suspiciunea clinică  trebuie avută în vedere în toate cazurile de dureri precordiale tipice sau atipice la pacienţi tineri cu probabilitate scăzută de ateroscleroză şi fără factori de risc cardiovasculari.
    

În mod tradiţional punţile miocardice au fost considerate benigne, dar multiple studii recente au demonstrat potenţialul de complicaţii clinice ce pot fi periculoase incluzând ischemia miocardică şi IMA, spasmul coronarian, ruptura SIV, aritmii supraventriculare şi ventriculare, moartea subită.
    

Prognosticul pacienţilor cu punte miocardică nu este aşa de benign cum s-a crezut în trecut, şi odată depistaţi, aceştia trebuie trataţi şi monitorizaţi activ.

Rolul  coronarografiei  şi  al  procedurii coronariene intervenţionale  în  diagnosticul  şi  tratamentul bolii coronariene ischemice  în  Clinica  Angiomedica

   Boala coronariană ischemică (BCI) este o afecţiune coronariană caracterizată prin îngustarea lumenului vascular realizată prin formarea plăcii de aterom. Aceasta induce diminuarea aportului de sânge oxigenat la nivelul teritoriului miocardic corespunzător. Consecinţa ischemiei miocardice este alterarea funcţiilor normale ale muşchiului cardiac.

   

     Coronarografia reprezintă investigaţia invazivă, nechirurgicală care aduce cele mai precise informaţii în legătură cu caracteristicile stenozelor coronariene, numărul vaselor afectate şi este necesară pentru a stabili tratamentul optim ulterior: tratament medical exclusiv, tratament coronarian intervenţional (angioplastie coronariană, implantare de stent coronarian etc.) sau intervenţie chirurgicală de revascularizare miocardică. 

     

     Pot fi  evidenţiate de asemenea: variante anatomice, spasm coronarian, punţi musculare, fistule coronariene, disecţii, anomalii coronariene în cadrul unor boli inflamatorii sau al unor afecţiuni congenitale complexe etc. În cazul stenozelor subocluzive sau ocluzive este evaluată circulaţia colaterală inter- sau intracoronariană. Aspectul angiografic al stenozei poate aduce informaţii calitative asupra leziunii stenozante: calcificare, tromboză etc.

     Indicaţiile coronarografiei includ următoarele situaţii, cu diferite grade de prioritate sau cu caracter de urgenţă în anumite cazuri:

•  pacienţi cu BCI, la care tratamentul medical nu mai este eficient şi se constată reapariţia sau agravarea crizelor anginoase;

•  pacienţi cu angină pectorală nou-apărută, angină pectorală instabilă, infarct miocardic acut sau angină postinfarct;

• pacienţi cu BCI, fără dureri anginoase, dar cu modificări EKG;

• pacienţi cu BCI cu simptomatologie sugestivă, dar cu EKG neconcludent; evaluarea patului vascular coronarian după o procedură intervenţională sau după intervenţie de by-pass aorto-coronarian;

• pacienţi cu boli cardiace valvulare şi malformaţii cardiace congenitale la care sunt suspectate afecţiuni coronariene asociate etc. 

Consecinţa efectuării coronarografiei este instituirea tratamentului optim. În funcţie de numărul stenozelor, numărul vaselor afectate, aspectul şi caracteristicile stenozelor puse în evidenţă, vârsta pacientului, afecţiuni asociate etc. poate fi aleasă varianta de tratament: medical, intervenţional sau chirurgical.

     
 Dacă sunt evidenţiate leziuni care îndeplinesc criteriile unei proceduri coronariene intervenţionale (PCI), atunci sunt efectuate angioplastii coronariene, implantări de stenturi coronariene farmacologic-active sau convenţionale ori sunt utilizate alte tehnici intervenţionale (dispozitive rotaţionale şi/sau de extragere a materialului endocoronarian, administrarea intracoronariană a unei medicaţii adjuvante etc.). În funcţie de selectarea cazurilor, de consumabilele disponibile şi de experienţa echipei, pot fi abordate şi leziuni complexe, multicoronariene. În general, riscul complicaţiilor majore este redus, este sub 0,01% şi, evident, depinde de complexitatea şi numărul leziunilor tratate, numărul vaselor afectate, de afecţiunile asociate etc.  
   

     În general, variantele terapeutice sunt complementare şi pot fi aplicate secvenţial aceluiaşi pacient dacă evoluţia afecţiunii coronariene o impune.
   

     Tratamentul intervenţional necesită asocierea tratamentului medical şi continuarea controalelor cardiologice periodice. Acestea evaluează în timp rezultatele obţinute (după PCI, de obicei pacientul poate reveni la o viaţa activă, normală). În cazul implantării stenturilor coronariene, fenomenul de restenoză (întâlnit la stenturile convenţionale în aproximativ 30-40% dintre pacienţi) a fost aproape complet suprimat prin utilizarea stenturilor farmacologic-active, care au proprietatea de a elibera la locul implantării o substanţă care previne restenozarea. Stenturile farmacologic-active au indicaţii optime de implantare la pacienţii cu diabet zaharat,

    În coronare cu diametre reduse, la nivelul unor leziuni complexe (bifurcaţii coronariene, grafturi venoase, leziuni difuze etc.), în leziunile de la nivelul trunchiului comun de coronară stângă. Incidenţa trombozei tardive şi foarte tardive intrastent a fost semnificativ diminuată prin continuarea medicaţiei antiagregant plachetare (Plavix 1 cp/zi cel puţin 1-2 ani şi Aspirina indefinit) şi este mai mică decât incidenţa complicaţiilor prin restenozarea stenturilor convenţionale.   
   

     În laboratorul de cateterism şi angiografie al Clinicii Angiomed sunt efectuate coronarografii şi proceduri intervenţionale (angioplastie coronariană şi implantare de stenturi coronariene farmacologic-active sau convenţionale) la pacienţii cu BCI care întrunesc criteriile medicale necesare. Îngrijirea de specialitate, utilizarea consumabilelor de ultimă generaţie şi experienţa echipei medicale concură la obţinerea rezultatelor optime.

Dr. Mihai Iacob

 Medic primar  – Cardiologie intervenţională

                   Clinica de Cardiologie

“ ANGIOMEDICA”, Bucureşti

Bibliografie:
1. Michael JB Kutryk, Patrick W Serruys. Coronary stenting, current perspectives. Martin Dunitz Ltd, London, 2008.
2. William Grossman, Donald S Baim. Cardiac catheterization, angiography and intervention. Lea & Febiger, Philadelphia, London, 2007.