Rezistența la antibiotice – o amenințare pentru sănătatea românilor

În ultimii ani s-a observat o creștere a numărului infecțiilor produse de bacterii foarte rezistente la antibiotice, au atras atenția specialiștii prezenți la Conferința Națională de Microbiologie și Epidemiologie 2013. 

Mai mult, există microorganisme rezistente la toate antibioticele cunoscute, astfel apărând riscul ca, în câțiva ani, unele infecţii bacteriene să nu poata fitratate.

Rezistența la antibiotice devine o amenințare pentru sănătate românilor, în contextul în care există și astăzi numeroase persoane care folosescincorect antibioticele.

”Din păcate, în România există o tradiție în administrarea la scară largă a antibioticelor. Spre exemplu, de multe ori, românii tratează infecțiile virale din sezonul rece cu antibiotice pe care le procurafără prescripție medicală, în ciuda legislației care interzice eliberarea acestora fără rețetă. Luate inutil sau incorect, antibioticele duc la dezvoltarea rezistenței bacteriilor, ceea ce înseamnă că organismul nostru devine din ce în ce mai vulnerabil la infecţii produse de bacteriile multirezistente. Astfel, în timp ce rezistența la antibiotice crește, scade numărul celor eficiente, și este posibil să ajungem în situația în care nu vom mai putea trata diferite boli care ne pot pune în pericol chiar viaţa.”, a declarat conf.dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie.

Rezistența la antibiotice a fost una dintre principalele subiecte abordate în cadrul Conferinței Naționale de Microbiologie și Epidemiologie 2013, specialiștii subliniind importanța educării populației asupra administrării corecte de antibiotice, având în vedere că această creștere a rezistenței la antibiotice este considerată o problemă de sănătate publică.

Specialiștii au declarat că în primul rând ar trebui știut și înțeles faptul că antibioticele sunt folosite în tratarea infecțiilor bacteriene, nu a celor virale, drept urmare acestea trebuie luate exclusiv după prescripția unui medic care poate constata în urma investigaţiilor despre ce afecțiune este vorba. Medicii aupunctat că, spre exemplu, antibioticele nu au efect favorabil în infecţiile virale care provoacă răceală sau gripă. 

Pentru opinia publică, specialiștii au și câteva sfaturi utile legate de administrarea corectă antibioticelor:

• Folosiți antibiotice doar la prescripția unui medic și asigurați-vă că și familia dvs procedează la fel;
• Respectați întocmai tratamentul recomandat de medic, chiar dacă vă simțiți mai bine după primele zile de administrae a unui antibiotic;
• Niciodată nu recomandaţi antibiotice altei persoane;
• Niciodată nu folosiți antibiotice care v-au rămas din prescripții anterioare.

”O altă problemă cu care ne confruntăm ține şi de uniimedici, care prescriu antibiotice fără o diagnosticare  completă a pacientului. Practic, prescrierea antibioticelorar trebui făcută doar după identificarea bacteriei patogene şi în majoritatea cazurilor pe baza antibiogramei, iar stabilirea planului terapeutic corect este, de asemenea, extrem de importantă.”, a mai precizat conf.dr. Alexandru Rafila. 

A 6-a Conferință Națională de Microbiologie și Epidemiologie s-a desfășurat în perioada 14-16 noiembrie 2013 și a reunit peste 300 de specialiști din toată țara, care au dezbătut timp de trei zile informații de actualitate despre prevenția, diagnosticul și tratamentul bolilor transmisibile cu impact asupra sănătății publice. 

Organizatori științifici: Societatea Română de Microbiologie și Societatea Română de Epidemiologie

Management eveniment: Sănătatea Press Group 

Abuzul de antibiotice în pediatrie

     Cea mai frecventă patologie a copilului este cea respiratorie, de cauză infecţioasă.
 

   Noţiunea de boală infecţioasă aparţine deja limbajului curent, atât medical cât şi în rândul populaţiei, fără ca cineva să-şi mai pună întrebarea: Ce este ea de fapt?

      În termeni simpli, infecţia este o confruntare între doua forte ostile: pe de o parte agentul infecţios şi, pe de altă parte, organismul omului. Ne-am obişnuit să considerăm drept agenţi infecţioşi microbii, dar lucrurile nu stau chiar aşa, pe primul loc în infecţiile respiratorii ale copilului fiind virusurile, iar cea mai frecventă viroză fiind rinofaringita (inflamaţia nasului şi a faringelui).

     Virozele nu se tratează cu antibiotice. Nu este mai puţin adevărat că o viroză se poate suprainfecta microbian, ca o complicaţie a virozei iniţiale şi, atunci, se indică un tratament antibiotic, dar aceasta se întâmplă rar, la copii cu nutriţie deficitară sau cu sistem de apărare imun deficitar, ori în gripă - o formă mai gravă de viroză.
 

 Debutul virozei (rinofaringitei) se face frecvent cu febră (care înseamnă temperatură peste 38 grade C).
 

     Din experienţa mea de pediatru, mulţi părinţi consideră că odată ce copilul a făcut febră acesta trebuie neapărat să primească antibiotic, ceea ce este total greşit. În orice viroză, febra odată apărută poate ţine de la câteva ore la câteva zile, în medie 2-3 zile, iar tratamentul este cu medicamente antitermice de tip paracetamol, ibuprofen sau metamizol (utilizat doar în situaţia în care febra nu cedează la antitermicele uzuale) şi o bună hidratare a copilului. Este, pe de o parte, şi greşeala unor medici de familie, care prescriu prea repede şi prea uşor antibioticele.

     Dragi părinţi, lumea bacteriilor nu a “depus armele” în faţa antibioticelor, cu toată evoluţia medicinei şi a medicamentelor, înregistrându-se un proces de adaptare a microbilor la noile condiţii. Ne vom confrunta de acum înainte cu infecţii bacteriene severe, în faţa cărora vom deveni neputincioşi, reducându-se din ce în ce mai mult paleta de antibiotice pe care le vom putea folosi.
 

     Nu numai că se folosesc antibiotice în mod nejustificat, dar sunt frecvente cazurile când dozele sunt prea mici sau durata tratamentului este prea scurtă. De aceea, efortul de a ţine sub control bolile infecţioase trebuie făcut atât de medic cât şi de pacient, prin limitarea automedicaţiei cu antibiotice.

Dr. Liliana Calapod
Medic primar pediatrie
Centrul Medical Academica