Infecţiile hepatice continuă să fie o problemă de sănătate publică în România


Afecţiunile hepatice continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări ale sistemelor de sănătate din întreaga lume. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), aproximativ 150 de milioane de persoane trăiesc la nivel mondial cu hepatită C, din care aproape 30% ajung să dezvolte ciroză sau cancer hepatic, după 20 de ani de luptă cu boala. În acest context, reprezentanţii OMS reiterează apelul pentru elaborarea de strategii eficiente de screening, depistare, vaccinare şi tratarea afecţiunilor hepatice.

Având în vedere creşterea continuă a numărului de cazuri de afecţiuni hepatice în ţara noastră, precum şi impactul puternic negativ al acestei patologii asupra vieţii sociale şi economice, specialiştii români susţin şi sprijină recomandările OMS privind prevenţia şi controlul infecţiilor cu virusurile hepatitice.


„Infecţia cu virusul hepatitic C este adesea asimptomatică, ceea ce îngreunează depistarea precoce a acestei afecţiuni. Astfel, se întâmplă ca persoanele să trăiască mult timp cu această infecţie fără să ştie, iar afecţiunea să fie depistată de cele mai multe ori târziu, când deja se instalează complicaţiile. Iată de ce este extrem de important ca românii să conştientizeze importanţa testării anuale, ca principala măsură de depistare din timp a infecţiilor cu virusurile hepatitice A, B, C şi D, dar şi ca măsură eficientă de a preveni atât transmiterea virusului în populaţie, cât şi instalarea complicaţiilor”, a declarat prof. dr. Mihai Voiculescu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului.

Pentru a îmbunătăţi rata de depistare precoce a infecţiei cu virusul hepatitic C, Ministerul Sănătăţii a lansat săptămâna aceasta Programul naţional de screening pentru virusul hepatitic C, componentă a Programului „Iniţiative în domeniul sănătăţii”. De asemenea, medicii fac apel la informareacontinuă a populaţiei cu privire la riscurile infecţiilor virale hepatice, importanţa vaccinării ca singura măsură eficientă de prevenire a infecţiilor cu virusurile haptitice A şi B, precum şi la adoptarea unor măsuri preventive în cazul infecţiei cu virusul haptitic C, cum ar fi:  spălatul des pe mâini, adoptarea unui stil de viaţă sănătos, utilizarea acelor şi seringilor de unică folosinţă, precum şi evitarea saloanelor de  înfrumuseţare sau de tatuaj care nu prezintă încredere. 

„Prin implementarea unor strategii coerente care au în prim plan campanii de screening, de informare şi de educare a populaţiei putem reduce incidenţa şi prevalenţa afecţiunilor hepatice. De asemenea, prin demararea unor programe clare de îngrijire şi de tratament putem atinge un control eficient al bolilor hepatice, prevenind în acest fel complicaţiile severe”, a explicat prof. dr. Mihai Voiculescu.

Situaţia actuală a bolilor hepatice în lume şi în România, precum şi intensificarea măsurilor de prevenţie, identificare şi tratarea afecţiunilor hepatice sunt doar câteva dintre temele dezbătute în cadrulcelui de-al XXIV-lea Congres Naţional de Hepatologie. Manifestarea ştiinţifică de înaltă ţinută este organizatăde Asociaţia Română pentru Studiul Ficatului şi Fundaţia „Acad. Marin Voiculescu” în perioada 2-4 octombrie 2014, la Hotelul Pullman din Bucureşti.

La fel ca şi în anii precedenţi, evenimentul include două manifestări ştiinţifice la care şi-au anunţat prezenţa unii dintre cei mai importanți profesioniști în hepatologie atât la nivel național, cât și internațional: al IV-lea Congres Româno-Francez de Hepatologie și al V-lea Curs Balcanic de Hepatologie. De altfel, expresia preocupărilor științifice medicale față de problematica bolilor hepatice se transpune în acest tip de congrese, are susțin educația medicală continuă a profesioniștilor din domeniu.

Printre invitaţii de seamă la manifestările ştiinţifice se numără personalităţi marcante ale hepatologiei internaţionale, precum: 
  • prof. dr. Rifaat Safadi (Israel), 
  • prof. dr. George Papatheodoridis şi prof. dr. Emanuel Manesis (Grecia), 
  • dr. Pascal Lebray (Franţa), 
  • prof. dr. Luciano de Carlis (Italia), 
  • prof. dr. Lawrence Serfaty (Franţa), 
  • prof. dr. Peter Ferenci (Austria), 
  • prof. dr. Vlad Ratziu (Franţa), 
  • prof. dr. Tarik Asselah (Franţa), 
  • dr. Raluca Pais (Franţa), 
  • prof. dr. Christophe Hezode (Franţa), 
  • dr. Manuela Neuman (Canada), 
  • prof. dr. Antonio Craxi (Italia), 
  • dr. Salvatore Petta (Italia), 
  • prof. dr. Cihan Yurdaydin (Turcia), 
  • dr. Azra Husic Selimovici (Bosnia Herţegovina), 
  • dr. Mona Munteanu (Franţa), 
  • prof. dr. Zahary Krastev (Bulgaria) şi prof. dr. Antonio Rampoldi (Italia), Stephanos Hadzyiannis (Grecia).

Congresul Naţional de Hepatologie 2014 se adresează cu precădere medicilor din specialităţile hepatologie, gastroenterologie, boli infecţioase, epidemiologie, virusologie, oncologie, cardiologie, chirurgie generală, medicină internă şi medicină de familie.

Organizatori ştiinţifici: Asociaţia Română pentru Studiul Ficatului şi Fundaţia „Acad. Marin Voiculescu”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu