Despre salcie şi nu numai

                              
Salcia albă sau salcia comună numără peste 300 de specii comune pe cele două emisfere terestre, din care la noi sunt peste 30, dar şi mulţi hibrizi, care nu se depărtează de specia însăşi. În medie, poate ajunge până la 25 metri înălţime, în funcţie de condiţiile de climă şi sol.

Caracteristici

Scoarţa are culoarea cenuşie, cu modificări de nuanţe până la galben auriu. Ramurile tinere sunt subţiri şi foarte flexibile, au culoare verde, transformându-se la maturitate în gri argintiu.

Frunzele sunt alterne lanceolate, fin dinţate, ascuţite şi verzi lucioase. Faţa inferioară a acestora are o culoare cenuşiu argintie şi este prevăzută cu peri fini. Florile sunt dispuse în lungime şi formează amenţi, care apar odată cu frunzele în lunile martie-aprilie. Un arbore posedă numai flori masculine sau feminine. Florile masculine sunt amenţi galbeni, lungi de circa 7 cm, iar florile feminine sunt de culoare verde, mai scurte şi mai subţiri. Ovarul este neted şi produce un fruct de forma unei capsule, care, la maturitate, se deschide pe jumătate şi din care ies numeroase seminţe mici maronii, cu puf, care sunt dispersate de vânt.

Mugurii sunt plaţi, ovali, alungiţi, de culoare roşiatică.

Principii active conţinute în salcie

Arbore folosit contra durerilor, salcia este utilă celor cu boli cauzate de umiditate şi reumatism (vezi obiceiul românesc de a te lega şi a dormi încins cu salcie de Sf. Gheorghe).

Astăzi, „spusele” au bază ştiinţifică şi este mare păcat că salcia nu este utilizată la valorile biblice şi la prestigiul pe care îl are de peste 7000 de ani.

Deoarece, în medicina tradiţională, se folosesc absolut toate părţile plantei, vom face o scurtă analiză a compoziţiei sale.

Scoarţa: conţine glicozide (salicozide), salicină (0,5%), salicilină şi salicortină. Salicina, prin hidroliza enzimatică indusă de emulsină şi diastaze (ca în salivă), se scindează în glucoză şi saligenină. Saligenina, la rândul său, prin oxidare, produce acid salicilic, cu notabile proprietăţi analgezice, antipiretice şi antireumatice. Acidul salicilic a fost extras în 1838 şi sintetizat în 1860 şi astfel a rezultat „aspirina” prin simplă acetilare.
Frunzele conţin: acid galic, clorofilă, zahăr.

Amenţii feminini conţin substanţe cu acţiune estrogenică (estradiol),

Amenţii masculini conţin produşi hormonali cu proprietăţi testosteron-like şi multe alte componente.
Azi se ştie că „aspirina”, care a făcut minuni până la începutul acestui secol, este o catastrofă pentru sănătatea omului. Enzimologia a demonstrat că „aspirina” inhibă ciclooxigenaza, o enzimă ce generează procesele inflamatoare în organism. De aceea, ţările civilizate au permis folosirea aspirinei numai pentru scurt timp şi sub supraveghere medicală. În schimb, produsele naturale din salcie au utilizări benefice, fără contraindicaţii. 

REMEDIUL SALCIEI diferă în funcţie de ţesutul meristematic utilizat:

Mugurii: isterie, insomnie nervoasă, nevroze gastrice şi tulburări dispeptice psihosomatice, stări de angoasă şi anxietate, eretism, nimfomanie, priapism, anemie (potenţează activitatea terapeutică a altor remedii).
Amenţi: amenoree, hiperexcitabilitate sexuală, colică uterină, dureri pelvine, sindrom premenstrual, sterilitate cu hipoestrogenie, tulburări de menopauză, hipooligomenoree, nimfomanie, onanism, priapism, ejaculare precoce, spermatoree, tulburări hormonale feminine, colică biliară.

Scoarţa ramurilor tinere de anul 2 şi 3: fibromialgie şi reumatism muscular, artritism articular degenerativ, artroze generalizate, poliartrită acută, reumatism articular acut, artroze accentuate, hiperhidroză, stări febrile, transpiraţii nocturne, sindroame gripale, reumatism articular, nevralgii reumatice.

Toate acestea au fost studiate de compania noastră pentru a vedea compoziţia în principii active din salcie în diverse zone în care aceasta creşte. Rezultatele ideale au fost obţinute la ramurile salciei crescute pe malul Dunării, în special în zonele inundabile.

Am extras (la temperaturi sub 40°C) şi asociat cu alte extracte şi am obţinut produsul Salicilol natural. Reacţiile sunt diferite de la individ la individ şi lucrează în sinergism cu toate antiinflamatoarele. Produsul nu are reacţii adverse sau toxicitate şi, de aceea, înlocuieşte aspirina care produce atâta rău. De altfel, confirmă utilizările descoperite încă din antichitate.

Salicilolul natural are în compoziţie rozmarin (altă plantă biblică, cu rol de menţinere a memoriei la vârste înaintate, dar are derivaţi salicilici şi şovârv, cu un aport suplimentar de enzime.)

Seva: tulburări la nivelul cristalinului, degenerare fibrinoidă a corpului vitros, polimerizarea corpului vitros, tulburări de vedere, cataractă, reumatism ocular.

Cercetările sunt în curs şi au ajuns la stadiul de experiment. Testele de adaptabilitate sunt lungi şi dificile. Sper ca, într-un an, să putem valorifica aceste imense proprietăţi ale salciei.

Director General Hofigal Export-Import
Ing. Ştefan Manea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu